Motto

"Să trăieşti nu este suficient. Trebuie să ai soare, libertate şi o floricică" H. Ch. Andersen

joi, 31 iulie 2014

Goblen "Contesa" - diagramă

  Tot din seria mini- globenurilor
"Alb - Negru" public o nouă diagramă.

Și acest goblen se lucrează cu mouline negru pentru figură
și alb, crem sau bej pentru fond. Dimensiunea pânzei 10/10 cm.  Rama are aceleaşi dimensiuni.
Diagrama se poate copia pe hârtie A4.Punctul folosit este petit point.



Cum facem o butonieră


     Butonierele se fac pe tivul obiectului după ce s-au fixat nasturii. Butonierele se execută pe fața obiectului, pe tivul special făcut.

  Însemnarea butonierelor se face pe locul corespunzător nasturilor. De obicei butonierele se fac la 4-5 mm distanţă de marginea tivului. Mărimea butonierelor depinde de mărimea nasturilor. Lungimea butonierelor atât la însemnat cât și la lucrat se urmăreşte cu un şablon făcut din hârtie. După însemnarea butonierelor cu creionul pe obiect (fig. 1 a), se urzește pe ambele laturi ale desenului (fig. 1 b), se taie cu forfecuţa pe linia desenată cu creionul (fig.1 c), urmând apoi executarea ei cu punctul de butonieră care diferă de punctul de feston (fig.1 d). Butoniera se lucrează de la stânga la dreapta, împungând acul în material pe dedesubt, apucând  4 -5 fire în raport de desimea materialului, în așa fel încât urzeala să rămâna în interior.

Se ia firul de ață de la urechea acului și se dă peste vârful lui de la stânga la dreapta, în așa fel încât acul sa rămână deasupra firului de aţă care este prins de material. Se scoate acul prin tragere cu mâna formându-se astfel în partea exterioară -unde s-a făcut tăietura butonierei o buclă, care prin tragerea acului rezultă un nod, care executat în continuare pe toata lungimea butonierei, se formează festonul butonierei, ce îi dă rezistență  și
împiedică destrămarea ei.
În timpul executării butonierei se ține seama ca în partea de jos a împunsăturilor să se urmărească firul drept, iar când se termină prima latura a butonierei la capătul ei de face o cheiţă pe față și pe dos, urmând apoi a doua latură de festonat, care se va încheia în acelaşi fel ca și prima cheiţă.
Aceste cheițe se fac pentru a da rezistentă butonierei. Cheițele se execută trecând la capătul butonierei 3-4 fire de ață în raport de grosimea aței folosite la festonarea butonierei. Ața se trece și pe dosul butonierei pentru a înlesni festonarea cheiței atât pe față cât și pe dos.




miercuri, 30 iulie 2014

Bogațiile grădinii mele....


 O zi prielnică a de lucra în grădină. Roșiile sunt mari și trebuiesc legate pe araci. De acest lucru s-a ocupat Viorel, fiind bărbat,  iar eu pe lângă el facând  poze.
Iată cum arată roșiile noastre.....




                                      Prima roșie coaptă ....

                              

         


Ele nu au mai aşteptat să se coacă...
s-au rupt datorită greutății ...

Draga mea prietenă îţi mulţumim pentru semințele date asta toamnă.
Așa cum am scris într-un articol despre roşii și răsaduri, semințele
le avem de la prietena noastră Elena, din localitatea Purcăreni jud.
Brașov.

Nu am dat dovadă de modestie, dar îmi place să mă laud ...!!!!


Lângă straturile de roşii, la margine, avem căpșuni,  care rodesc pâna în toamnă, 
iată fotografiile. De asemenea avem şi căteva cuiburi de castraveţi.












Plăcintă canadiană - Plăcinta Parmentier

                                                          O plăcintă canadiană -  Plăcinta Parmentier -

Cantităţi


      500 g carne tocată de porc, vită sau pasăre
      2 cepe tocate mărunt                              
      1 ardei gras roşu        
       ulei sau unt
      1 conservă de porumb dulce  de 150 g
      2 k de cartofi fierți
      200 g brânză sau cașcaval    
       un praf de nucșoară
       verdeaţă -mărar și pătrunjel, tocate mărunt


                                 
Se călește ceapa, apoi se adaugă carnea și  ardeiul tocat cubulețe. Se prăjesc până scade  zeama lăsată de carne. Se adaugă piper, sare, puţină nucșoară și  verdeaţa tocată mărunt.
Cartofii fierti în coajă, se curață și se face un piure  în care se adaugă ceapă verde tocată mărunt, sare și piper. Într-o tavă  unsă cu unt și tapetată cu pesmet se pune un strat de piure unul de carne, se presară boabe de porumb, apoi iar un strat de piure de cartofi.
Deasupra de rade brânză sau cașcaval. Se coace la foc mediu până se rumenește .







Aștept sugestii și completări în ce privește pregătirea  plăcintei canadiene de la persoane care locuiesc in Canada.





marți, 29 iulie 2014

Supă cremă de roșii - supă de vară

Tarabele sunt pline de roşii și tot felul de legume, ar fi păcat sa nu profităm din plin de aceste bogății ale grădinilor;
 Iată o reţetă de supă cremă de roşii ce poate fi servită rece sau caldă.



Cantitățile depind de câte porţii doriţi să faceţi.


 1 kg. de roşii
 1 ceapă
 1 morcov
 1 pătrunjel
 o  țelină mică
 1 dovlecel mic
 1 ardei gras
 3 linguri de orez (curățat de impurităţi și spălat)
 4-5 căței de usturoi
 2- 3 litri apă (sau supă de carne )
 cimbru ( uscat sau verde)
 sare
 1 lingurită de zahăr.
 frunze de țelină tocate mărunt.
 sare
 4 -5 boabe de piper


Roșiile, spălate și rupte în bucăţi se pun la fiert într-o oală acoperită la foc. Ceapa se curață se taie solzi, se călește în puţin ulei și se pune în oala cu roşii. Când s-au înmuiat  roșiile se adaugă legumele tăiate bucăţi potrivite, orezul și usturoiul, se adaugă apă și se lasă să fiarbă acoperit  45 -50 minute. Când orezul se face ca o cremă, se trece totul prin sită s-au se foloseşte un blender. Se adaugă cimbrul, piperul și zahărul. Se potrivește de sare. Se mai lasă să dea în câteva clocote, amestecând să nu se prindă de fundul oalei.
Când este gata se presară frunze de țelină tocate mărunt.
Se serveste având alături crutoane.




luni, 28 iulie 2014

Roșiile ...uriașe !!!!!!



  Curând se vor coace  !
  Sunt mari și frumoase !
  Sper să fie și gustoase !
     astazi 28.07.2014
           ora 10,19 min.




Fără cuvinte !!!!!








Confecționarea huselor pentru scaune - Zi dedicată croitoriei



  De câteva zile vreau să fac două huse pentru scaunele de pe terasă.
 Scaunele sunt vechi, din bambus, le-am recondiționat cât am putut, le-am dat cu lac și astăzi m-am învrednicit să fac husele.
Am cumpărat 2 m de creton, o culoare mai purtabilă. Husa este de fapt un dreptunghi  de 1,55 m lungime din care 5 cm rezervă sunt pentru tivuri și 0,55 m lăţime din care 5 cm rezervă  pentru tivuri.






 Pentru a şti cât material trebuie cumpărat, sunt necesare măsurile scaunului respectiv și anume:
- înălțimea rezemătoarei (spetezei) scaunului față
- înalțimea rezemătoarei (spetezei) scaunului spate
- lăţimea suprafeţei de şezut a scaunului
- lungimea suprafeţei de şezut a scaunului.

Exemplu

Înălţimea rezemătoarei scaunului față = 5o cm
Înălţimea rezemătoarei scaunului spate = 50 cm
Lăţimea suprafeţei de şezut = 45 cm
Lungimea suprafeţei de şezut =50 cm
Toate semnele, desenul, se vor da pe dosul materialului. Husa se va lucra pe dosul materialului.
Se vor trasa semnele pentru tivuri, se surfilează, se însăilează și se vor trage la maşina de cusut-etapa 1,2,3.
Se vor trasa semnele pentru partea ce va forma capacul husei pentru rezemătoarea scaunului  - vezi fig.1
Apoi partea notată cu AB se pliază pe linia de mijloc A1B1, aducând-o pe linia CD, formând astfel partea ce va acoperi rezemătoarea scaunului (capacul husei).
Se încheie capacul pe liniile AC și BD prinzând cele două părţi cu ace cu gămălie, apoi se însăilează cu ață de altă culoare. Întoarcem capacul pe față și probăm husa pe scaun. Dacă scaunul are colţurile rotunjite procedăm ca în fig. 2.

fig.2

Întoarcem din nou husa pe dos și în colţurile A(A1) și B(B1) vom rotunji colţurile prin trasarea unor linii curbe, le însăilăm și apoi le tragem la maşina de cusut.
Cine doreşte poate ataşa la partea suprafeţei de şezut un volănaș mai îngust sau mai lat în funcţie de cât dorim să acoprim din picioarele scaunului.
După ce scoatem ațele de însăilare și călcăm pe dos husa, se întoarce pe față, se mai călca dacă este necesar și o montăm pe scaun.
 Întrucât eu am cumpărat 2 m material creton, am croit două huse pentru scaune și totodată am confecţionat patru  feţe de pernă,  două mai mari și două mai mici.






sâmbătă, 26 iulie 2014

Omleta Estivală - Parmentier

O reţetă pentru verişoara mea Adriana din  Canada

 Ingrediente
- 5 ouă
- 3 cartofi mijlocii sau 2 mai mari
- 50 g cașcaval
- 50 - 100 g costiță
- 1 - 2 roşii ( sau numai una )  feliate
- 1 ardei gras ( indiferent culoarea)
 - 1 linguriță de smântână sau 2 de lapte
- sare și  piper
- verdeaţă tocată mărunt( mărar,  pătrunjel, busuioc și puţină mentă)
- unt sau ulei






   Cartofii se curață, se spală și se rad pe răzătoarea cu ochiuri mari sau se feliază roadele subţiri, se prăjesc în unt sau ulei. Când sunt aproape gata se adaugă costița feliată,  ceapa tăiată solzișori și ardeiul feliat foarte subţire.Se adaugă puţină sare, şi se continuă prăjirea ingredientelor.
Când sunt bine înmuiate și pătrunse se adaugă ouăle bătute cu puţină sare și smântâna sau lapte. Deasupra se pun felii de caşcaval şi roşiile feliate. Se pune un capac şi se lasă să se coacă ompleta la foc mic.
 Când s-a copt  omleta, se scoate pe  un platou  şi deasupra se presară piper şi verdeaţa tocată mărunt.


Pofta buna!!!!!


Antoin - Augustin Parmentier (n.1737 - m.1813) : farmacist și agronom francez, specialist în nutriție, dietetică și igiena alimentară, care și-a dedicat studiul asupra cartofului și proprietăților sale medicinale importante( (combaterea tensiunii arteriale, ]îmbunătăţirea digestiei, circulației etc.).  Este pionierul extragerii zahărului din sfecla de zahăr, a studiat metode de conservare a legumelor inclusiv refrigerarea.










Prăjitură cu prune - Economică şi rapida

      O prăjitură economică şi rapid de pregătit.
.

    Cantităţi:
       3 ouă
   300 g zahăr
   300 ml ulei
   300 m lapte dulce. bătut sau iaurt
       1 pliculeţ de zahăr vanilat
       1 pliculeţ de praf de copt stins cu 2 linguriţe de oţet sau zeamă de lămâie
  5oo g făină
  700 g prune tăiate jumătăţi
  un praf de sare








    Mod de preparare:

  Ouălele, se bat  cu telul bine cu un praf de sare şi zahărul pană se obţine o cremă spumoasă. Se bat în continuare adaugând treptat uleiul, apoi laptele. Se bat în continuare până se dizolvă zahărul. Se adaugă zahărul vanilat şi praful de copt stins. Se adaugă făina,  amestecând în continuare cu telul până se încorporează complet în aluat.
 Intr-o tavă de dimensiunile  25 X 35 cm, unsă cu ulei şi tapetată cu făină, se toarnă aluatul  în tavă, apoi se aşează jumătăţile de prune cu coaja în exterior.
Se coace la foc potrivit apoximativ 1 oră.

 Prunele se pot înlocui cu rahat ( 200 g) tăiat bucatele, nuci feliate ( 100g) şi 2 linguri cu cacao amestecate în jumătate din aluat.

Să aveţi poftă !!!!!

Dantelă croșetată cu colțișori pentru gulere, plătci sau borduri.




Acest model se croșetează în rînduri oblice și se începe pe un lănțișor de 5 cm.








R.1:  2 piciorușe lungi fixate în aceași buclă de lănțișor la distanţa de 1 cm de la capătul lănțișorului, lănțișor de 2 bucle, 2 piciorușe lungi fixate în acelaşi loc cu primele piciorușe, lănțișor de 3 bucle, 4 piciorușe lungi fixate fiecare în câte o buclă imediat după ultimul picioruș croșetat. Lănțișor de 2 bucle, 2 piciorușe lungi despărţite printr-un lănțișor de 2 bucle și fixate în aceași buclă de lănțișor la o distanţă de aproximativ 0,5 cm de ultimul picioruș croșetat înaintea lor. Acest grup de lănțisor și piciorușe se repetă de 4 ori fixând piciorușele, două câte două, la distanţa egală pe lănțișorul de bază.

La motivele următoare aceste piciorușe se fixează tot după al cincilea picioruș lung de la rândul 6. Rândul se termină printr-un lănțișor de 3 bucle.

R.2:   2 piciorușe lungi fixate pe lănțișorul de 2 bucle ce uneşte primele 2 piciorușe din marginea rîndului precedent. Lănțișor de 2 bucle, 2 piciorușe lungi fixate pe acelaşi lănțisor. Acest grup de 4 piciorușe se repetă încă de 3 ori fixând piciorușele pe celelalte trei lănțișoare  ce despart piciorușele lungi de la rândul 1. Urmează 7 piciorușe lungi din care 4 se fixează deasupra celor croșetate în rândul precedent, iar ultimele 3 piciorușe se fixează pe lănțișorul de 3 bucle de la rândul precedent. Lănțișorul de 3 bucle, 2 piciorușe lungi fixate pe lănțișorul de 2 bucle, lănțișor de  2 bucle, 2 piciorușe lungi fixate alături de primele 2 piciorușe, lănțișor de 4 bucle.
La toate rândurile următoare grupurile de câte 2 sau 4 picioruse lungi se fixează pe lănțișorul de 2 bucle ce despart piciorușele lungi de la rândul precedent. Piciorușele lungi ce formează triunghiul plin se vor fixa câte unul deasupra fiecărui picioruș lung croșetat la rândul precedent, iar cele 3 piciorușe ce sporesc la fiecare rând se vor croșeta pe un lănțițor de 3 bucle de la răndul precedent, așa că  la rândurile următoare se va specifica numai numărul piciorușelor și numărul buclelor de lănțișor.

 R.3:  2 piciorușe lungi, lănțișor 2 bucle, 2 piciorușe lungi, lănțișor de 3 bucle, 10 piciorușe lungi. Lănțișor de 2 bucle, 2 piciorușe lungi despărţite printr-un lănțișor de 2 bucle, se repetă de 4 ori. Rândul se termină printr-un lănțișor de 3 bucle.

R.4:  Se croșetează 4 grupuri formate din: 2 picorușe lungi, lănțișor de 2 bucle, 2 piciorușe lungi. Urmează 13 piciorușe lungi, lănțișor de 3 bucle, 2 piciorușe lungi, lănțișor  de 2 bucle, 2 piciorușe lungi, lănțișor de 4 bucle.

R.5:  2 piciorușe lungi, lănțișor de 2 bucle, 2 piciorușe lungi, lănțișor  de 3 bucle, 16 piciorușe lungi. Lănțișor de 2 bucle, 2 piciorușe lungi despărţite printr-un lănțișor de 2 bucle, se repetă de 4 ori, la sfârșitul rândului se croșetează un lănțișor de 3 bucle.


R.6:  4 grupuri formate din 2 piciorușe lungi, lănțișor de 2 bucle, 2 piciorușe lungi. Urmează  19 picioruşe lungi, lanţişor de 3 bucle, 2 picioruşe lungi, lănțișor de 2 bucle, 2 piciorușe lungi, lănțișor de 4 bucle. Se repetă de la R.1 croșetând al doilea grup de 4 piciorușe lungi astfel:  3 piciorușe pe lănțișorul de 3 bucle și 1 picioruș deasupra primului picioruș lung de la triunghi. Cele 4 grupuri, formate din câte 2 piciorușe lungi se fixează  tot la al patrulea picioruș din grupul celor 19 piciorușe lungi de la randul 6.

 Când s-a croșetat o dantelă de lungimea dorită, aceasta se completează pe marginea dreaptă cu un rând  de lănțișor format din grupuri de cate 6 - 7 bucle fixate  printr-un picioruș lung pe fiecare lănțișor de 4 bucle de pe marginea  dantelei, așa cum se vede în model.

Poate fi folosită ca bordură pentru articole de îmbrăcaminte tricotate.











miercuri, 23 iulie 2014

Cum executăm o față de pernă decorativă

Ne alegem materialul care ne place, înflorat, simplu  și  la fel ţesătură, creton, catifea, tafta, stofă, tricot  etc. Modul de lucru este simplu și oricine ştie să tragă la maşina de cusut poate sa facă o față de pernă, pentru pernele de dormit sau perne decorative.
Îndoirea tivului -               
Pregătirea tivului de încheiere(pentru nasturi și butoniere)                                                                                                                  

Pentru o față de pernă care nu are garnitură la tivuri, tip burduf, materialul necesar se calculează în felul următor: măsura de lungime a feţei de pernă se ia înconjurând  perna cu centimetrul de croitorie pe lungime, la mijlocul pernei, împărţind această măsură la doi. De exemplu perna are conturul pe lungime 70cm : 2 = 35cm, deci 35 cm este măsura de lungime a pernei. Măsura de lăţime a pernei se ia înconjurând perna pe mijloc cu centimetrul și se împarte și acesta la doi: 60 : 2 = 30 cm, deci lăţimea pernei este de 30 cm. În acest caz perna are dimensiunea de 35 / 30 cm. Pentru o față de pernă pătrată este suficient o singură măsură luată după aceeaşi metodă, adică înconjurând perna pe mijloc o singură dată, iar rezultatul se împarte la doi. Când vom calcula necesarul de material pentru lungime trebuie sa ţinem cont de un plus de 8-9 cm: 2cm pentru rezervele cusăturilor necesare la încheierea pernei, 3cm pentru lejeritate și încă 3 - 4  cm pentru materiale care ar putea intra la apă. Se va ţine cont pe ce parte se va incheia perna cu nasturi sau fermoar pentru a adauga 8-9 cm. De exemplu, dacă linia nasturilor este pe lăţimea pernei, atunci la calculul lungimii adăugăm cei 8-9 cm, care ne vor permite să executăm tivul mariginilor cu butoniere şi nasturi.



.
Tivul pentru butoniere și nasturii:
-  se îndoaie marginea materialului presând bine cu degetele, se întoarce tivul ca în fig,1, 2 și 3, se călcă cu fierul de călcat, apoi se însăilează îndoitura celor 8 - 9 cm, având grijă ca lăţimea tivului să fie egală. Se trage la maşina de cusut pe marginea îndoiturii tivului  (pe ața de însăilare).
Pentru încheierea feţei de pernă, se pliază partea AB peste CD, se însăilează, se trage la maşina de cusut, apoi se surfilează. Se întoarce pe față,  pe tiv se fac butonierele și se cos nasturii. Butonierele se fac în raport de mărimea nasturilor. Coaserea nasturilor se face cu picioruș, astfel încât nasturele să fie la o distanţă de aproximativ 2mm de tiv. 
                                                                                      










marți, 22 iulie 2014

Goblenul pentru toti - "Fata în leagăn" - diagramă

 Astăzi public diagrama  celui de-al treilea goblen din seria  "Alb - Negru",  "Fată în leagăn".
 Se lucrează pe panză de goblen de dimensiunea 10/10 cm., cu rama de aceleaşi dimensiuni.
 Aţele folosite sunt  mouline negru și crem sau negru și bej.Punctul de broderie este petit point.



Diagrama




duminică, 20 iulie 2014

Floare de colț şi irişi, pentru broderie artistică Diagrame

Acest desen se poate aplica şi lucra pe mileuri sau lenjerii de pat. 
Se poate broda cu aţă în nuanţa pânzei sau aţă colorată. Aţa folosită poate fi muline (două fire) sau coton perle într-un fir.
Dacă dorim să brodăm o lenjerie  de pat, la faţă de pernă aplicăm desenul în colţul de sus stânga. La cearşaful de pat desenul se aplică pe părţile  ce cad în josul patului  (pe trei părţi).
La cearşaful de plapumă sau pilotă în formă de plic care au deschizătura în formă de romb, ovală sau rotundă, desenul broderiei se face de jur împrejurul deschizăturii.












Tartă cu piersici și câteva căpșunele

 Fiind duminică m-am gândit să-mi răsfăţ familia cu ceva dulce și simplu de făcut.
Am făcut o tartă cu piersici și deoarece căpșunii din grădină au făcut câteva
 fructe le-am cules și le-am pus la loc de cinste pe tartă.


Aluatul pentru tartă

200 g făină
100 g unt sau margarină (poate fi și ulei)
1 ou
2 linguri cu zahăr
un praf de sare
2 -3 linguri cu apă









Se pune făină într-un castron, oul, sarea untul rece tăiat bucăţele zahărul și apa,  se frământa toate foarte bine până obținem un aluat care nu se mai lipește de mână. Se pune aluatul într-o folie de plastic și se tine la rece 30 minute.
 Tava pentru tartă se unge se tapetează cu făină sau pesmet ( se poate pune hârtie de copt).
Alautul se întinde și se așează în formă, se înțeapă cu furculița din loc în loc, și se  introduce în cuptorul încins. Se coace, să fie aurie. Se scoate și  se lasă să se răcească .
În tartă se pune cremă de vanilie.


Crema de vanilie

3 ouă
80 g făină
1/2 l lapte
150 g zahăr
2 pliculețe zahăr vanilat
15 ml rom

Albușurile se bat spumă, se adaugă  100 g zahăr, romul, se bate în continuare până se întăreşte din nou ca  pentru bezele. Gălbenușurile se freacă cu restul de zahăr, se amestecă ca 4 linguri de lapte, se pune făina și se freacă până se omogenizează. Se adaugă treptat 25o ml lapte, se pune pe foc mic, ametecand  cu mişcări repezi să nu facă cocoloașe. Restul de lapte se înfierbântă, se toarnă peste compoziție, ametecand  repede cu telul, să fie perfect omogenă și să fiarbă în clocote. Când este bine legată se adaugă zahărul vanilat și albușurile care în prealabil le mai batem puţin cu telul ca să-și revină. Se amestecă totul cu mişcări de jos în sus, apoi se toarnă  peste aluatul  copt de tartă.
Se ornează tarta cu felii de piersică ( poţi folosi și alte fructe).
Se glasează cu gelatină roşie pentru fructe.

     Se pune la frigider după ce sa răcit crema.
     Se consuma după 3 - 4 ore.                    






sâmbătă, 19 iulie 2014

Dulceaţa de zmeură - o altă delicatesă



Zmeurul  (Rubus idaeus) este un arbust stufos, peren,  iar fructul se numeşte zmeură. Are miros plăcut şi gust acrişor - aromat.

Frunzele şi fructele sunt folosite în medicina naturistă.

Fructele se consumă proaspete sau prelucrate.
Din zmeură se extrage xilitolul - un îndulcitor artificial folosit în tratarea cariilor dentare.
Zmeurul se întâlneşte pe tot teritoriul României, fiind specific zonelor cu climat temperat-continental.

 Dulceaţa de zmeură                                              

 Cantităţi

 1 kg zmeură;
 1 kg zahăr;
 3 pahare de apă ( 750 ml apă).

  Zmeura se clăteşte cu apă rece, se verifică să  nu aibă viermişori.
În cratiţa de făcut dulceaţă,  se pune apa cu zahărul şi se lasă să se dizolve, după care se dă la foc iute până se leagă bine siropul. Se trage vasul de pe foc, se lasă să se domolească puţin apoi se pun fructele şi se mai lasă  10 minute să se îmbibe fructele cu sirop, agitand vasul. Se pune la fiert la foc iute, supraveghind  să nu dea în foc. Se ia spuma cu o lingură de metal curată. Se agită cratiţa, nu se amestecă ca să nu se terciuiască fructele. Se încercă ca şi la celelalte dulceţuri. Când este gata se ia de pe foc, se răstoarnă într-un vas  care se acoperă cu un şervet ud,  bine stors şi se lasă la răcit. Când s-a răcit se pune în borcane curate. Nu se pune zeamă de lămâie şi vanilie. Fructele sunt parfumate şi au gust acrisor-aromat.

.

Faţă de masă croşetată şi suport pentru pahar.

    Această faţă de masă croşetată este foarte veche. 
  A fost croşetată de bunica mea. Modelul ei m-a inspirat şi am croşetat şi eu un suport pentru pahar ce vi l-am prezentat într-un articol anterior, inclusiv  diagrama.
 În fotografii vedeţi faţa de masă originală şi suportul pentru pahar croşetat de mine.








vineri, 18 iulie 2014

Leandrul - în luna lui cuptor





Leandrul  - a înflorit pentru prima dată
În vara anului 2012 am fost la Sighetul Marmației, la nişte prieteni. De la ei am primit câteva rămurele de leandru. Când  am ajuns acasă le-am pus într-un pahar cu apă și după trei luni aveau mustăcioare. Le-am plantat,  au crescut și acum au înflorit. Exact după doi ani!!!
LENDRUL
Nerium Oleander

Leandrul este un arbust ornamental meditarean, cu frunze lanceolate de un verde închis şi flori divers colorate de la alb, roz, galben, portocaliu până la roşu - închis, grupate sub formă de ciorchini şi au parfum delicat.
 Ca plantă de apartament poate ajunge până la 1,5 - 2 m. Este foarte decorativ în apartamente sau terase pe timp de vară. Perioada de înflorire este lunile mai - octombrie.
Leandrul se înmulţeşte foarte uşor prin butaşi. Butaşii se obţin din tăirea vârfurilor lăstarilor la o lungime de maxim 10 cm. Se elimină frunzele de la baza butaşului şi se introdece într-un vas cu apă ce se va ţine într-un loc luminos. După 2 - 3 luni se vor observa primele firişoare ale rădăcinii.Când rădăcinile sunt destul de bine dezvoltate se poate planta într-un ghiveci cu un sol format din amestec de turbă, nisip şi mraniţă. Pe timp de vară se va uda regulat. Când planta s-a dezvoltat se poate transplanta într-un ghiveci mai mare şi i se va tăia vârful pentru o dezvoltare viguroasă.
După perioada de înflorire se vor tăia vârfurile lăstarilor şi se vor tăia florile ofilite pentru regenerarea plantei mature şi pentru a stimula o nouă înflorire.
Cu toată frumuseţea leandrului, frunzele, florile şi seminţele conţin substanţe chimice denumite glicozide cardiace ce pot provoca stopul cardiac, dureri abdominale şi stări de vomă.

Alte flori din grădina mea:








Goblenul -'Dansatorul" - diagramă

  Iată că mă ţin de cuvânt şi public o nouă diagramă pentru un goblen mic. Acesta, de fapt, este perechea "Dansatoarei."
  Goblenul are dimensiuni mici. Se brodează în petit point. Pânza  are dimensiunea de  10/10 cm, la fel şi ghergheful sau rama.
  Culorile aţei mouline sunt negru şi bej, sau negru şi crem.
  Se copiază pe hârtie A4.




Diagrama

joi, 17 iulie 2014

Scoaterea unui tipar şi croirea unui obiect vestimentar.



Dacă dorim să scoatem un tipar după un obiect de îmbrăcăminte care ne-a venit foarte bine, ne-a plăcut modelul şi este scos din uz, procedăm în felul următor:
- pe obiectul după care dorim să scoatem tiparul, dăm mai întâi semne cu ață de însăilat, de altă culoare decât materialul, la mijlocul feței şi spatelui, de sus în jos, iar apoi dăm semne de întâlnire pe linia cusăturilor din loc în loc, pentru a putea imprima corect părțile croite după tiparul copiat, precum şi firul drept al părților componente ale obiectului;
- după ce am dat toate semnele, descoasem obiectul şi călcăm uşor bucățile, fără a descălca complet fostele cusături;
- folosim coli de hârtie pentru fiecare parte componentă a obiectului;
- cu ajutorul ruletei sau ace cu gămălie, marcăm semnele fostelor cusături, stabilim pe hârtie şi semnele de întâlnire a cusăturilor, semnele de mijloc ale spatelui, ale feței, pensele la bluze, fuste sau pantaloni.
Ruleta imprimă pe hârtie semnele cusăturilor conturate.
Dacă nu avem ruletă, prindem des cu ace cu gămălie de-a  lungul semnelor, având grijă să prindem şi obiectul de hârtie. Apoi întoarcem hârtia pe dos cu obiectul prins de ea şi cu ajutorul unui creion conturăm tiparul de-a lungul acelor.


 ATENŢIE!!!!

-  Înainte de a pune pe hârtie părțile componente ale obiectului, trebuie să dăm semne cu ață pe material, de-a lungul firului drept, în lung şi lat.
Este necesar să însemnăm pe hârtia pe care copiem, direcția firului drept al obiectului prins în ace, însemnând aceste semne cu ruleta sau cu ace, de-a lungul aței care marchează direcția firului drept.
De obicei, mijlocul feței şi spatelui indică firul drept, în lung.
În schimb, dacă obiectul a fost croit în verif (în diagonală), este necesar să desenăm diagonala materialului dintr-un colț, ca să stabilim firul în verif al materialului de croit. Așezăm tiparul cu semnul care indică firul de verif (de exemplu: linia de mijlocul feței), pe firul de verif al materialului de croit.
fig.2







Este obligatoriu sa stabiliți firul drept pentru croirea corectă a părților componente ale obiectului, pentru ca obiectul lucrat să cadă bine pe corp şi să nu prezinte defecte greu de corectat.
Se copiază pe hârtie tiparul desfăcut pe semnele cusăturilor şi nu pe conturul lor care cuprinde și rezervele pentru croit.
Linia cusăturilor uşor descălcate formează tiparul copiat.






Fig.2 Materialul de croit pe care am stabilit firul drept și firul în verif ale materialului.


fig.3
Fig.3. Aplicarea tiparului pe materialul de croit.
fig.3 a



















Tiparele copiate sau nou desenate  se decupează pe liniile de contur, şi se așează pe materialul pliat în două cu  faţa materialului în interior, începând cu cele mari , iar în locurile rămase libere se pun tiparele mici ( cordoane, bieruri pentru finisat  etc.) Tiparele se vor fixa cu bolduri, prinzând ambele părți ale materialului, pentru ca atât tiparele cât şi materialul să nu se deplaseze în timpul croitului. Se croiește fiecare piesă  lăsând în jurul fiecărui tipar o rezervă de 2 cm pentru cusături şi de 5 cm pentru tivuri.(fig.4)
În dreptul fiecărei pense se lasă un triunghi pentru a vă permite  după probă să mutați pensa dacă este nevoie.
După ce a-ţi croit fiecare piesă, lăsați tiparele prinse cu ace cu  gămălie, pentru a putea să trageți contururile tiparelor. Este obligatoriu trasarea contururilor tiparelor, deoarece numai așa veți fi sigure de exactitatea şi ușurința îmbinări obiectului croit.                                                                                                                                                                                                                                                   fig.4
fig.5
Pe partea unde este prins tiparul, trageți contururile cu ajutorul unei rigle, apăsând bine, astfel ca materialul să nu se deplaseze sub vârful creionului sau al cretei. Pe aceste linii de contur se dau semne largi sau cu ruleta, cu ață de altă culoare, contrastantă cu fondul materialului.(fig.5)

 Se îndepărtează tiparul şi aceste semne largi se vor tăia cu foarfeca.(fig.6)
 După efectuarea acestor operațiuni la toate părțile componente a vesmântului, se trece la asamblarea părților componente ale obiectului, urmărind liniile de contur (semnele largi) pe unde se însăilează. Se pregătește obiectul de probă.
Voi continua cu o postarea privind proba şi confecționarea îmbrăcămintei.


                                                                                                                                                                                               
fig.6
                                                                           

miercuri, 16 iulie 2014

Model crosetat nr. 1 - Rozete pentru faţă de masă



Pentru astăzi am pregătit un model simplu de rozetă, elementul de bază al unei feţe de masă foarte frumoasă, plină de flori.









Această rozetă, dacă o lucrăm cu aţă de grosime 10 şi croşetă 1,15 ajunge la un diametru de 7 cm. În funcţie de mărimea dorită pentru faţa de masă vor fi necesare mai multe astfel de rozete. Diagrama de lucru este prezentată în figura alăturată. Pentru început, se montează 15 ochiuri de lanţ, care se unesc în formă de cerc. Pentru rândul 1 se lucrează 30 picioruşe scurte (trecând croşeta pe sub ochiurile de lanţ, ca la anouri şi la punctul de feston). La rândul 2 se lucrează 30 picioruşe lungi în dreptul fiecărui picioruş scurt.
Rândul 3:  se lucrează 5 picioruşe lungi şi 2 ochiuri de lanţ  - se repetă de 6 ori (de fiecare dată când vrem să începem un nou rând, lucrăm 3 ochiuri de lanţ în locul unui picioruş lung şi apoi începem modelul indicat)
Rândul 4: 7 picioruşe lungi şi 3 ochiuri de lanţ, se repetă de 6 ori (la seria de 5 picioruşe de la rândul anterior lucrăm în plus câte unul la început şi unul la sfârşitul seriei);
Rândul 5: 9 picioruşe lungi şi 4 ochiuri de lanţ - se repetă de 6 ori ( procedăm la fel cu creşterea cu câte un picioruş la începutul şi sfârşitul seriei de 7 picioruşe);
Rândul 6: 5 picioruşe lungi, 3 ochiuri de lanţ, 5 picioruşe lungi, (la mijlocul seriei de 9 de la rândul anterior lucrăm 2 picioruşe lungi în dreptul aceluiaşi picioruş lung de jos) şi 5 ochiuri de lanţ, se repetă de 6 ori;
Rândul 7: 4 picioruşe lungi, 2 ochiuri de lanţ, 4 picioruşe lungi (în lanţul de 3 ochiuri de la mijlocul modelului de la rândul anterior), 2 ochiuri de lanţ, 4 picioruşe lungi,  şi 6 ochiuri de lanţ , se repetă de 6 ori.

 Rozetele se poziţionează pe laturile de la baza triunghiului din model. Se vor coase, corespunzător grupele de câte 4 picioruşe lungi şi ochiurile de lanţ dintre ele de la 2 rozete alăturate, aşa cum se vede în figură.
Observăm că din asamblarea rozetelor se formează o flore cu 6 petale în formă de romb.

După coaserea rozetelor, pe conturul feţei de masă se lucrează o bordură
Pentru bordurare, voi prezenta în alte postări tipuri de modele.














marți, 15 iulie 2014

Lungirea şi lărgirea unui tipar

  Aşa cum am promis în lecţia anterioară, iată că vă voi prezenta lărgirea şi, totodată, lungirea tiparelor dacă sunt prea mici.
 Aceste adaptări se fac în felul următor:
fig.1 a tipar bluza faţă

1. Lungirea tiparului :
 a) bluza - pe linia de talie se taie cu foarfeca tiparul faţă şi spate în două jumătăţi, iar în tăietura făcută intercalăm o bandă de hârtie lată de atâţia centimetri cu cât trebuie lungit tiparul de bluză. Fâşia de hârtie se prinde cu ace cu gămălie de cele două jumătăţi ale tiparului.( fig.1 a şi fig.1 b)

fig.1 b tipar bluză spate


 b) fusta - pe linia şoldului a tiparului (faţă şi spate) se taie tiparul în două jumătăţi şi în tăietura făcută se intercalează fâşii de hârtie de atâtia centimetri cu cât dorim lungirea fustei. Fâşia de hârtie se prinde cu ace cu gămălie de cele două jumătăţi (fig.2  a şi fig.2 b)
fig.2 a
fig.2 b

c) mâneca - cu 3-4 cm mai jos de subsuoara tiparului se taie cu foarfeca în două părți,  între care intercalăm o fâşie de hârtie lată, de atâţia centimetri cu cât dorim sa lungim tiparul. Fâşia de hârtie se prinde de cele două părţi ale tiparului mânecii cu ace cu gămălie( fig.3)
fig.3



2. Lărgirea tiparelor se face în felul următor:

a) tiparul de bluză faţă şi spate, la 3 - 4 cm de la răscroitura gâtului pe toată lungimea tiparului se taie în două părți, între care intercalăm o fâşie de hârtie de atâţia centimetri cu cât dorim lărgirea tiparului. Fâşia de hârtie se va prinde cu ace cu gămălie (fig4 a şi 4 b)
fi.4 a faţa
fig.4 b


b) tiparul de fustă faţă şi spate, pe linia de mijloc a tiparelor de sus în jos, se taie în două tiparul şi intercalăm o fâşie de hârtie de atâţia centimetri cât dorim lărgirea tiparului, prinzând fâşia de hârtie cu ace cu gămălie (fig 4 a şi 4 b).
fig.4 b
fig,4 a















c) mâneca - tiparul se taie în două jumătăţi pe linia de mijloc de sus în jos, se intercalează fâşia de hârtie de atâţia centimetri cu cât dorim lărgirea tiparului de mânecă (fig.5
fig.5
.



 Mai există şi un alt procedeu: prindeţi cele două jumătăţi ale tiparului cu ace pe o coală de hârtie, la distanţa necesară una de alta şi desenaţi apoi noul contur al tiparului mărit, după care scoateţi acele şi decupaţi tiparul cel nou, adică mărit.
  
 OBSERVAŢII: Lungirea tiparelor se face după numărul de centimetri cu cât dorim lungirea tiparului întreg.
 Lărgirea tiparelor se face numai pe sfert, întrucât fiecare tipar de bluză şi fustă reprezintă numai un sfert din tiparul obiectului de executat, în afară de mânecă, al cărei tipar este întreg.

3. Dacă tiparele sunt strâmte (mici) şi prea lungi, pentru o persoană mică şi plină, pentru lărgirea tiparelor facem intercalarea fâşiei de hârtie pe vertical, iar pentru scurtarea tiparelor facem o cută de scurtarea tiparelor





Sper că vă va fi de folos. Succes!!!!