Motto

"Să trăieşti nu este suficient. Trebuie să ai soare, libertate şi o floricică" H. Ch. Andersen

luni, 30 iunie 2014

Sărmăluțe în frunze de viță, cu mămăliguță, smântână și sos de vin

Mâncare tradiţională românească, sărmăluţele în foi de viţă sunt foarte apreciate în sezonul actual.

















 Cantităţi - umplutură sărmăluţe

   - 1 kg carne amestec porc şi vită
   - 2 cepe
   - 60 frunze de viţă de vie
   - 2 legături de mărar
   - 100 g costiţă sau kaizer
   - 1 linguriţă cu  piper
   - l linguriţă cu sare
   - 1 vârf de cuţit de ienibahar măcinat
   - 200 g smântână
   - 50 - 100 g orez

  Frunzele de viţă de vie  proaspete se spală şi se opăresc în apă cu sare.
Orezul spălat şi curăţat de impurităţi se pune la fiert în apă cu sare aproximativ 10 minute.Se scurge apa şi se lasă la răcit.
Ceapa şi costiţa (kaizerul) se toacă mărunt şi se călesc. Carnea tocată împreună cu orezul şi ceapa călită se amestecă foarte bine. Se mai pune puţină apă, compoziţia trebuie să fie mai moale. Se adaugă sarea, piperul, ienibaharul şi mărarul tocat mărunt. Se bate compoziţia să fie spumoasă. Se fac sărmăluţe împachetând  grămăjoare de umplutură cât intră într-o lingură în foile de viţă de vie şi se aşează în cratiţa care a fost unsă bine cu ulei şi tapetată cu 2-3 frunze de viță de vie. Se fierb cu apă  şi suc de roşii. Se acoperă cu frunze de viță. Cu 10 minute înainte de a fi gata se introduc la cuptor.

 Mămăliguță -  l litru de apa, sare şi 200 g mălai.

 Sos de vin - 25o ml vin roşu se fierbe cu 150 g zahăr până  scade, să rămână doar o treime din cantitatea iniţială.



Orhidee - șablon/diagramă pentru broderie artistică

Șablon colorat
O cititoare  a blogului  îmi solicită de 2 săptămâni un şablon pentru brodat orhidee. Pentru că o consider fidelă blogului meu, iată public, atât pentru ea cât şi pentru alte cititoare mai multe şabloane. Sper sa fiu pe placul domniei sale.
Mulţumesc pentru fidelitate .






Șablon nr.1



Modelul poate fi aplicat cum dorește fiecare.
Depinde de ceea ce dorește să lucreze.


Șablon colorat
Șablon nr.2










duminică, 29 iunie 2014

Ce știm despre unt?


     Untul este o grăsime de origine animală ușor de digerat când este proaspăt.
- Cel de vară are o culoare galben deschis iar cel de iarnă este mai închis la culoare datorită conținutului de caroten mai crescut;
- Untul de consistență moale, când îl apăsăm cu degetul  lasă bule de apă - şi nu trebuie!;

- Untul cu un conținut mai mare de apă râncezește mai repede;
- Dacă nu a fost suficient de bine spălat și scurs de zer, untul are gust acru de brânză;
- Dacă untul are gust amar, de săpun, însemnă că nu a fost frecat îndeajuns;
- Untul mucegăiește din cauza unei ciuperci;
- Untul nepasteurizat, fabricat din smântână, deși este foarte gustos poate transmite boli grave ca  tuberculoza, salmonela, bruceloza;
- Untul se păstrează în frigider, în untieră acoperită sau învelit în staniol.
- Nu am nicio legatură cu untul!!!
- Eu sunt Simba !!!

Dulceață de piersici



 Fiind perioada dulcețurilor și profitând de abundența fructelor, am făcut dulceață de piersici. Piersicile pe care le-am cupărat erau să zicem roșii.

  Cantități

  - 2 kg de piersici roşii;
 - 1 kg de zahăr;
 - l/2 de  lămâie sau sare de lămâie pentru dulceaţă de fructe (un vârf de cuţit dizolvat în puțină apă);
 - 3 pahare cu  apă ( 600 ml).



 Zahărul se pune la dizolvat în apă.
 Se aleg piersici proaspeste, coapte, dar tari - pârguite. Se spală, se curătă de coajă apoi se taie în felii subțiri. Ca măsură trebuie să avem o farfurie (adâncă) de supă plină cu piersici tăiate.
Când zaharul s-a dizolvat se pune pe foc iute să se lege siropul. Siropul nu trebuie sa fie prea legat când adăugăm fructele, deoarece fiind mai tari, trebuie să fiarbă mai mult cu zahărul. După câteva clocote (10 minute) se dă la o parte cratița și se adaugă piersicile. Se lasă 20 de minute, apoi se pune vasul pe foc iute și se fierbe dulceața.
Dulceata de piersici are o aroma și un gust deosebit și nu se recomandă să se adauge vanilie.
Înainte de a lua dulceţa de pe foc când este aproape gata se adaugă zeama de lămâie sau sarea de lămâie dizolvată. Se agită cratiţa  pentru a se difuza  mai bine. Se ia cratiţa de foc. Se încercă dulceaţa dacă este legată şi anume când din linguriţă cad pe farfurioara rece picături de sirop care nu se lăţesc.
Se aşează cratiţa pe o masă, se acoperă cu un şervet curat, udat şi bine stors. Se lasă la răcit. Când s-a răcit complet se pune în borcane şi se astupă bine.
Dulceţurile nu se pun niciodată calde în borcane, deorece fructele se separă de sirop şi se ridică la suprafaţă.

Broderia artistică pasiunea tinereții mele - partea a II-a - GAROFIŢE -

   Iată că, după ce v-am arătat una dintre fețele de masă lucrate de mama mea, public acum un model de față de masă,  obiect drag, la care  am lucrat și eu când aveam 19- 20 ani. Pentru mine este o adevarată bijuterie.
Această față de masă  este lucrată în punct de broderie artistică descries la Șervet de masă brodat  - Embroidery Placemat.         
Broderia artis
tică este denumită și broderia gen pictură, este placută, este ușoară, este frumoasă.
Frumusețea broderiei depinde în mare măsură de executarea corectă a punctelor de broderie, de îmbinarea armonioasă a culorilor.
  De acestă dată vă voi arata fotografii, urmând ca în viitoarele articole să public șabloanele și alte detalii privind modul de execuție.















sâmbătă, 28 iunie 2014

Brioşe cu stafide - Madlene franţuzeşti, Muffin englezeşti, Cupcake americane!!!!

  Brioşele cu stafide ( sau cu ciocolată, fructe confiate, fructe de pădure, ciocolată, etc.) sunt o delicatesă ce se pot servi la un ceai  dimineaţa sau pur şi simplu ca desert.











 Cantităţi

- 1 1/2 ceaşcă cu făină ( ceaşcă pe care am folosit-o are 200ml);
- 1 ceaşcă cu zahăr tos;
- 1/2 ceaşcă cu ulei( de floarea soarelui);
- 3 ouă;
- o linguriţă cu praf de copt;
- sare
- 100 g stafide;
- o linguriţă esenţă de rom.


 Spălaţi stafidele, îndepărtaţi micile codiţe şi le puneţi la înmuiat în esenţă de rom.

Ouăle întregi se mixează cu zahărul  până se obţine o cremă spumoasă, se adaugă uleiul în fir subţire. Se mixează să se  încorporeaze. Se adaugă toată făina şi se amestecă încet prin răsturnare. Se pune praful de copt stins cu zeamă de lămâie sau oţet.
Se adaugă stafidele scurse .
 În formele de brioşe unse se pun câte 2 linguri cu compoziţie( dacă formele sunt mai mici l 1/2 lingură cu compoziţie. Se pun formele în tava cuptorului  şi se introduce în cuptorul încălzit.
Se coc 5 minute la foc iute, apoi 20 minute la foc mai mic.Se încercă cu o scobitoare.
Se scot din cuptor se lasă să-şi tragă sufletul.
Se scot din forme şi se pudrează cu zahăr farin.








Poftă bună!!!! 

joi, 26 iunie 2014

Modul de lucru cu croşeta - abecedarul începătorilor

Pe vremuri i se spunea igliţă...acum croşetă. Această mică unealtă şi cu firul de aţă pot crea adevărate minuni. Dintre toate tipurile de dantelă..acesta este cel mai simplu şi la îndemâna oricui.
Cineva m-a întrebat...pot să învăţ să lucrez dacă îţi citesc blogul?
Asta mi-a dat de gândit ..ar fi bine să pun câteva noţiuni pentru începători.
Am făcut un mic desen cu poziţia mâinilor la lucrul cu croşeta. E pentru dreptaci .... pentru cei care sunt stângaci...pot întoarce imaginea în oglindă.
În mâna stângă ţin lucrul între degetul mare şi mijlociu. Pe degetul arătător răsucesc de 2-3 ori firul de aţă..care vine de la bobin. Capătul firului, îl iau între degetul mare şi cel mijlociu şi cu el încep lucrul.

Croşeta o ţin în mâna dreaptă, cu toate degetele, vârful croşetei sprijinit pe degetul arătător şi cu degetul mare, mai jos spre mijlocul croşetei. Am mereu grijă ca vârful în formă de cârlig să fie îndreptat spre mine. 
Iau cu croşeta firul de aţă şi fac un laţ (astfel încât să am pe croşetă primul ochi (laţul...dacă vă este mai uşor îl puteţi face cu mâna...aşa cum prindeţi mărţişoarele). 

 Important este să am acest prim ochi pe croşetă.
 Lănţişorul şi aşa numitele ochiuri de lanţ....se fac cel mai simplu: iau firul pe croşetă şi îl trag cu cârligul prin  ochiul care îl am pe croşetă.




Pentru a lucra un rând cu picioruşe lungi...trec o dată firul pe croşetă
 introduc croşeta înapoi, spre stânga în al patrulea ochi de lanţ şi trag cu cârligul firul de aţă prin acest ochi de lanţ. Voi avea pe croşetă trei ochiuri. Iau cu vârful croşetei firul de aţă şi îl trec prin primele două ochiuri de pe croşetă. Acum pe croşetă am două ochiuri.Iau încă o dată cu cârligul firul de aţă şi îl trec prin ambele ochiuri de pe croşetă.
 Pe croşetă acum am un singur ochi. Am lucrat un picioruş lung. Pe eşantion am lucrat un rând de picioruşe lungi. Am întors lucrul şi am lucrat rândul 2 cu picioruşe scurte.


Despre picioruşul scurt ...am mai vorbit ..şi .în Guler croşetat ...
Introduc vârful croşetei prin ochiul din stânga, jos, de la rândul precedent şi trag firul de aţă cu cârligul. Acum am pe corşetă două ochiuri.
 


 Iau cu cârligul firul de aţă şi îl trag prin cele două ochiuri. Pe croşetă am acum un singur ochi.
 Lucrez la fel până termin rândul eşantionului.

 Voi reveni cu lumea danetelelor irlandeze.










Conopidă şi brocoli cu sos de smântână - O garnitură savuroasă -

        
  Conopida, "varză cu studii superioare" cum o descrie Mark Twain, este o plantă anuală  din familia Brassicaceae. Conopida aduce un aport însemnat de vitamine ca de ex.vitaminele C şi K, complexul de B-uri, acizi graşi omega 3 şi fibre. Este considerată o legumă anticancerigenă şi ajută la detoxifierea organismului.










Reteţa pentru 2 - 4 persoane:

Sosul 
    - o conopidă de aprox.1 kg:
    - 400 g sos de smântână;
    - sare;
    - oţet;
    

    Curaţăm conopida, o spălăm bine şi o rupem în bucheţele. O punem într-un vas cu apă rece în care adăugăm sare şi 2-3 linguri cu oţet. O lăsăm să stea o oră. Intre timp pregătim  Sosul de smântână

-   25 g de făină;
- 150 ml lapte;
- 250 g smântână;
- 1 lingură cu unt:
- sare

  Făina se dizolvă cu puţin lapte rece, avand grijă să nu facă cocoloaşe, apoi se pune pe foc, turnând restul de lapte. Amestecăm să nu se prindă fundul oalei. Când este legată ca o ciulama mai grosă se adaugă untul şi smântâna, se mai ţine pe foc să dea în 2-3 clocote şi se ia de pe foc. Se potriveşte de sare. Se pot pune câteva picături de zeamă de lămâie şi puţin piper.
  

   Conopida o spălăm şi o punem la fiert cu apă şi sare. Când este fiartă o strecurăm şi, în cratiţa în care a fiert, răsturnăm conopida şi punem peste ea sosul  de smântână. O lăsăm să dea în câteva clocote şi oprim focul. Se potriveşte de sare.
Se poate servi simplă sau ca garnitură (eu am făcut un fileu de peşte în sos de ierburi aromatice).




miercuri, 25 iunie 2014

Violete de Parma sau de Africa


Violetele de Parma sau de Africa
Saintpaulia ionantha,


plantă de apartament originară de pe coastele de est ale Africii, foarte răspândită şi nelispită din mai toate apartamentele. O floare gingaşă cu flori micuţe, simple sau bătute, colorate de la alb, roz, lila, mov, indigo şi grena sau diverse combinaţii.
Nu sunt prenţioase, preferă lumina indirectă, razele soarelui puternice nu le priesc. Se udă punând apa în farfurioara ghiveciului sau numai la rădăcină, evitand a uda frunzele.
Se înmulţesc uşor. O frunză cu tija mai lungă se pune într-un pahar sau borcănel cu apă şi după 1-2 luni va face mici firişoare (mustăţi). Când firişoarele sunt destul de lungi se plantează într-un ghiveci nu prea înalt având grijă să udăm pământul.
 Eu am reuşit să prind  violete plantând frunzele direct în pământ şi după 2 luni i-au dat primele frunzuliţe. Toate violetele mele sunt înmulţite de mine, de aceea nu am multe culori.




                                







   


























Suport croşetat pentru pahare


Inspirată dintr-o revistă, unde am văzut suporturi croşetate pentru pahar...sau pentru ceaşca cu  cafea sau ceai, am ales un model simplu, pe care l-am lucrat şi apoi am desenat diagrama...pentru a o înfăţişa aici
Aţa folosită este bumbac DMC, la bobin de 50g şi cu grosimea firul
ui de 10. Am folosit o croşetă de 1,15. 

Pentru a lucra o


astfel de dantelă rotundă se poate începe, fie cu un inel făcut din 12 ochiuri de lănţişor, fie cu ajutorul unei bucle duble din fir (cam de 7 mm diametru).
Pe acest inel lucrăm rândul 1: 16 picioruşe scurte reprezentate în diagramă printr-um T.
La rândul 2 avem picioruşe lungi, desenate printr-un T tăiat cu o linie şi între ele câte un ochi de lanţ desenat printr-un cerculeţ. În continuare se pot urmări rândurile pe fotografiile următoare.

Fotografiile diagramei ...sunt din mai multe poziţii pentru a putea, cei interesaţi, să descifreze succesiunea lucrului.










marți, 24 iunie 2014

Ciuperci umplute - un aperitiv gustos




 - 8 - 10 ciuperci cu pălărie mai mare - depinde câte persoane aveţi la masă- socotiţi câte 2 pentru fiecare;
 - 2 cepe  şi cozile verzi  - acum vara;
 - 2 -3 linguri cu smântână;
 -50 g caşcaval, parmezan  sau brânză maturată;
 - mărar şi pătrunjel  verde;
 - sare;
 - piper;







 Se curăţa ciupercile şi se spală bine sub jet de apă. Se pun la scurs cu pălăria în joc. Codiţele se spală, se curăţă şi se toacă mărunt împreună cu 2 - 3 ciuperci. Ceapa curăţată se toacă mărunt şi se căleşte împreună cu ciupercile. Se adaugă puţină apă, ca să fiarbă  ciupercile şi ceapa. Când a scăzut apa se adaugă smântâna, piperul şi sarea. Se ia de pe foc şi se adaugă verdeaţa, piper şi se potriveşte de sare..
Ciupercile se pun într-o tavă cu 2-3 linguri de ulei, sau unt şi se umplu cu compoziţia făcută. Deasupra de rade caşcaval, parmezan sau brânză şi se introduce tava în cuptorul încălzit.
Se ţine 30 minute la cuptor, să scadă zeama pe care o lasă ciupercile şi să fie rumenite.
 Se servesc calde sau reci, stropite cu zeamă de lămâie şi presarate cu pătrunjel verde tocat.

Goblenul - Bacanta - diagramă- PUNCTUL PETIT POINT

Pentru că sunt mulţi amatori de goblen, nu numai pentru a admira aceste minunate broderii, ci şi pentru a le executa, m-am gândit să public o diagramă a  "Bacantei".



 Bacantele  sau menadele erau preotesele care celebrau bacanalele (sărbători în cinstea zeului Bachus)

 Goblenul se lucrează în "petit point", pe pânză de goblen caroiată 10/10, cu 2 fire mouline  negru, iar fondul este de culoare crem  sau un bej foarte deschis.

 Diagrama poate fi copiată pe hârtie A4 ( este compusă din două părţi).
          




Pînza pentru goglen 10/10
dimensiune 15/25 cm. şi
aţă-mouline negru şi crem
Fixarea pânzei pe gherghef cu piuneze;
pânza să fie foarte bine întinsă
Jurubiţa de mouline are 8 m, se taie în 10 buc,
de cîte 80 cm. Se trage un fir, se da în două şi
cele două capete se introduc prin ure-
chile acului (ca în fig. de mai jos)


După ce am stabilit şi numărat ochiurile, introducem acul prin spatele lucrului, într-un ochi, aducem acul pe faţă şi introducem acul în partea stînga (oblic)jos, va rezulta o jumătate de cruciuliţă ( aşa va
arata - / - în spatele lucrului rămâne capătul firului în formă de buclă, prin care introducem acul (ca un laţ), şi nu va mai fi nevoie să facem nod la aţă (aşa cum am mai arătam în Modul de lucru -florile de la faţa de masă). Aşa vom proceda de fiecare dată, cand vom pune un nou fir de aţă în ac, pentru a evita nodurile. Nodurile nu sunt indicate în broderia goblenului.
Priviţi în foto de mai jos.
.
Acum avem acul în spatele lucrului, împungem acul în ochiul următor sus, venim pe faţa lucrului şi
împungem în stîngă jos (oblic) şi apoi în următorul ochi, dreapta sus. Toate ochiurile lucrate sunt
lucrate înclinat (oblic) - o jumătate de cruciuliţă. Dosul lucrului va arăta ca şi pe faţa lucrului.



Faţa lucrului

Dosul lucrului. 




luni, 23 iunie 2014

Sfaturi pentru tinerele gospodine

      Din experienţa mea de gospodărie m-am gândit să vă împărtăşesc mici taine ale artei culinare pe care şi eu la rândul meu le-am învăţat de la mama,
bunica, prietene şi alte persoane mai în vârstă.
Nu doresc să par atotştiutoare, dar cred că unele sfaturi vă vor fi de folos.

 - Înainte de a curăţa ceapa, curăţaţi un morcov, ştergeţi lama cuţitului cu miez de pâine sau stropiţi ceapa cu oţet;

- Dacă aveţi un tocător de lemn, opăriţi-l înainte de a toca verdeţurile (mărar, pătrunjel, leuştean etc.) să nu le absoarbă sucul plin de vitamine;

- Ciupercile curăţate şi spălate stropiţi-le cu suc de lămâie, vor rămâne albe după pregătirea lor;

 - Dacă maioneza s-a "tăiat", luaţi o cantitate mică din ea şi adăugaţi o lingură cu apă clocotită, mixaţi până se "drege", apoi puţin câte puţin încorporaţi restul maionezei;

- Chiftelele, pârjoalele, peştele sau şniţelele (care sunt mai groase) se prăjesc la foc slab, pentru a nu rămâne crude în interior:

- Sufleurile se coc la temperatură care va creşte treptat, după primele 10 minute. Evitaţi să deschideţi uşa cuptorului în timpul coacerii;

- Pentru a avea un sufleu reuşit, albuşurile bătute  spumă se adaugă treptat în compoziţia rece;

 - Pentru a evita răspândirea mirosului de varză, sarmale,  puneţi pe capac o bucată de pâine înmuiată în vin;

- Nu preparaţi o cantitate mai mare de 2 kg de dulceaţă odată;

- Dulceaţa de fructe mici se fierbe la foc viu, iar cea de fructe cărnoase, întregi la foc mai lent;

- Fierberea dulceţii are mai multe faze:
   - când la suprafaţă apar primele bule mici, dulceaţa este "puţin legată";
   - când clocoteşte înăbuşit sau când picăturile răcite pe o farfurioară se scurg lent "dulceaţa este legată";
   - când picăturile de sirop turnat în apă rece, se întăresc ca mărgelele dulceaţa este "foarte legată";

- Mierea zaharisită sau dulceaţa se pot reface dacă se introduce borcănelul în apă a cărei temperatură creşte treptat;

 - Un tort cu cremă se taie cu un cuţit a cărui lamă de introduce în apă rece;

 - Un chec cald se taie cu un cuţit a cărui lamă de se introduce în apă fierbinte;

  - Petele de fructe de pe degete se curăţa cu oţet sau zeamă de lămâie;

  -  O lămâie tăiată în felii se  păstrează pe o farfurioară acoperită perfect cu o ceaşcă;

 - Sarea de bucătărie nu se va mai umezi dacă puneţi câteva boabe de orez în solniţă ( sau recipient);

- Batonul de vanilie poate fi folosit cu economie dacă îl tăiaţi bucăţele mici şi îl păstraţi în puţin alcool într-o sticluţă bine astupată sau amestecat cu zahăr farin într-un borcanel bine închis.



Pe curând!!!

duminică, 22 iunie 2014

Florile de la faţa de masă- punct decorativ- MODUL DE LUCRU

Punct de umplutură decorativă

Aşa cum am promis, în prezentarea şabloanelor nr. 3, acum voi descrie 
modul de lucru al florilor brodate în formă de steluţe.
Aţa folosită este de tip "coton perle degrade" la bobine de 10g.
Aşa cum se vede din diagramă desenul florii cuprinde doar nişte beţişoare
ca "spiţele".
Pasul 1.  Introducem acul cu aţa din dosul lucrului în capătul unei spiţe
de pe cercul mic din interior.

Pasul 2. Se trece acul prin ţesătură aşa cum se vede în figură şi trecem
um se vede în figură.


 Lucrul va arăta pe dos aşa cum se poate vedea în figura 
alăturată.
  




 Umplerea  (lucrul) florii       
                                                                                  



 Dupa ce am scos acul în capatul de jos al ultimei spiţe lucrate
 începem umplerea florii aşa cum se poate urmării în
 figurile 1, 2, 3 si 4.
Se introduce acul cu aţă folosind urechea acului pe sub două 
spiţe (spiţa 1 şi spiţa 2).
Tragem tot firul de aţă pe deasupra lucrului apoi introducem acul 
pe sub spiţa 2 şi 3 şi pe spiţa 2 se va forma o buclă. 
Tragem firul de aţă astfel ca bucla să se strângă pe spiţ 2. 
Continuăm la fel...pe sub spiţele 3 şi 4 ...şi aşa mai departe, 
ne rotim având grijă ca la a două tură bucla formată pe spiţă să 
fie alături  la spiţa 2.
Pasul 3. Se lucrează spiţa a doua trecând acul prin ţesătură 
la spiţa următoare.





Pasul 4 . se repetă pasul 2 ...şi se continuă până când sunt lucrate toate spiţele şi se scoate acul la baza unei spiţe, aşa cde bucla de la rândul precedent. Facem atâtea ture cât sunt necesare pentru a acoperi întreaga lungime a spiţelor.                                                         

            
 Brodarea frunzuliţelor - a ramurilor

Sfat: pentru frunze şi crenguţe folosim aţă muline în culoare simplă verde. Aţa muline este formată din 6 fire. Desfacem şi luăm un singur fir de lungime dublă celei necesare pentru lucru. Dăm firul în două, introducem în ac cele două fire şi lăsăm la capăt bucla de la îndoirea firului. Atenţie..nu facem nod. Introducem acul în pânză dinspre dosul lucrului spre faţă, acolo unde dorim să lucrăm o ramură...şi tragem firul având grijă să ne rămână pe dos 2 -3 cm de fir ...capătul cu buclă (cum se vede în figura alăturată).
Pe faţa lucrului la 2 -3 mm pe rămurică introducem acul prin pânză din faţă spre dos, trecem acul prin bucla care este pe dosul lucrului şi tragem tot firul de aţă.  În acest fel ..nu avem nevoie să facem nod!

Lucrăm în punctul de rămurică, aşa cum a fost descris








                             
















                    

 

sâmbătă, 21 iunie 2014

Placintă cu branza dulce de vacă





.




    Întrucît este plăcinta noastră preferată, astăzi am făcut-o şi mă grăbesc să vă împărtăşesc şi vouă reţeta mea;
 Când eram mai tînără foile de plăcintă le făceam eu. În comerţ nu se găseau, mult mai tîrziu au apărut pe piaţă. Acum din mai multă comoditate cumpăr  foi de plăcintă, se găsesc din plin în orice magazin cu produse alimentare.





                                                                                 
 Deci ingrediente:

-     1 pachet foi plăcintă de 400- 500 g;                       
- 500 - 600 g. brânză de vaci proaspătă ( grasă);
- 250- 300 g smântână ( 18 -20 % grăsime;
 - 6- 7 linguri cu zahăr tos;
 - 150 g stafide ( de preferinţă galbene);
 - coajă rasă de  la o lămâie;
 - un plic zahăr vanilat;
 - 6 ouă;
 - unt pentru uns tava;
 - ulei pentru uns foile;
 - zahăr farin;


 Eu am  o tavă rotundă, dar puteţi folosi orice fel de tavă (pătrată sau dreptunghiulară ) cu pereţii mai înalţi Se unge  tava cu unt şi pregătim compoziţia.
Brînză de vaci se amestecă cu smântână, zahărul şi se omogenizează, se pun 5 ouă, bătute în prealabil cu puţină sare, se amestecă. Adăugăm, coajă rasă de lamâie, zahărul vanilat şi stafidele.
 Acum în tava unsă se pune prima foaie de aluat pe care o ungem cu pensula înmuiată în ulei, peste ea punem trei foi, fiecare foaie o strîngem în mâini  ca şi cum am mototoli o hîrtie şi le puneam una lânga alta. Le ungem cu ulei, turnăm a treia partea din compoziţie, pe care o nivelăm cu o spatulă, apoi alte trei foi, la fel strînse una lîngă alta, le ungem cu ulei. şi turnăm jumătate din compoziţia rămasă, punem iar trei foi, în acelaşi fel, le ungem cu ulei şi turnăm restul compoziţiei, o nivelăm.Punem trei foi de aluat tot aşa strînse, una lîngă alta le ungen cu ulei şi ultima foaie întinsă, să acopere plăcinta.
În vasul unde am avut compoziţia punem un ou şi 2 linguri cu smîntînă şi le amestecăm bine. Aceasta compoziţie o turnăm peste ultima foaie, o nivelăm cu spatula  şi introducem tava în cuptorul  încins .

Se coace la foc potrivit, aproximativ 35 -40 de minute( depinde de cuptor).Trebuie să fie frumos rumenită la suprafaţă.
Se scoate din cuptor. Se lasă să se răcească în tavă .Se pudrează cu zahăr farin.






















vineri, 20 iunie 2014

Vizita unei prietene

   

     Întâlnirea cu o prietenă sau mai multe, la o cafea, un ceai este o mică sărbătoare, un moment plăcut, o după amiază care ne odihnește.
     Vizita se face de obicei între orele 17 - 20, dar  tot atât de bine poată să se facă duminica între orele 11 - 13,  la o gustare.
Într-un colț al camerei, între două fotolii, la lumina unui lampadar şi priveliștea a 3-5 flori într-o glastră, se servește pe o tavă, ceaiul, gustarea, cafeaua.
Pentru mai multe persoane se așează o masă cu o fată de masă în culori vioaie sau seturi pentru fiecare tacâm: farfurioara şi tacâmul de desert, ceașca sau paharul pentru ceai cu farfurioara respectivă.
După amiaza servim 2 - 3 feluri de tartine cu pastă de brânză sau pește, frumos decorate, un chec, o ruladă, prăjituri sau oricare  alte fursecuri pentru ceai.
O plăcintă cu mere sau brânza de vacă este tot atât de binevenită.
În timpul verii se renunță la  băutura caldă şi în locul acesteia se servește înghețata sau fructe reci, proaspete.
Cafeaua este apreciată în orice situație.
Gustarea sau aperitivul poate fi şi picant: saleuri, pateuri cu carne sau brânză, măsline, chifteluțe calde sau sandvișuri cu pateu de ficat, cașcaval ras, salamuri, șuncă şi după anotimp ridichi, roşii, ceapă verde etc.
Vara un suc de roşii sau o bere rece încheie plăcuta noastră vizită cu succes.












joi, 19 iunie 2014

Flori, flori , flori si alte plante din gradina mea.





                      


 O zi ploioasă, urâtă şi la propriu şi la figurat. Vreau să-mi încălzesc sufletul  privindu-mi florile care nu se bucură nici ele de vremea urâtă de afară.


                


            

 Un Crin superb                                                                    
Crin de grădină







Viaţa de vie are rod.
Să vedem la toamnă!!!
Viţa de vie






Avem si Floarea soarelui - în marea noastră grădină



                  






























Despre începuturile artei gastronomice


Ştiaţi că:


 - Primele reţete culinare au fost scrise pe plăcuţe de lut în Egiptul antic?

- Prima carte de bucate datează din sec.al-IV-lea şi este scrisă în limba greacă?

- În anul 1498 s-a tipărit pentru prima dată un tratat " De re culinaria" ce este atribuită lui Coelius Apicius, la Milano?

- În anul 1000 î.h. în Egiptul antic se făceau pâinişoare din grâu, se prepara vin şi bere?

- În perioada lui Homer până la căderea Romei, preparatele erau prezentate cu aspectul lor iniţial, vânatul trebuia să păstreze aroma specifică, peştele să arate ca şi când era viu? Toate preparatele erau bine fripte.

- La mesele date de regele Ludovic al XIV-lea (Regele Soare),  se serveau la o masă opt prânzuri complete?

- Francezul Pierre Francois de la Varenne este un revoluţionar în bucătăria franceză, este autorul primei cărţi de bucate scrisă în anul 1651, "Le Cuisinier Francois" şi că multe dintre reţetele sale sunt folosite şi astăzi?
            - este primul autor francez care a scris reţete de patiserie în cartea "Le Patissier Francois",  în anul 1653?
           - a fost  primul care a folosit termenul de "fois gras"?
           - că este inventatorul Bisque, sosului béchamel, Buchet Garni ?
           - el exclude din reţetele culinare condimentele cu arome puternice pentru că mascau aromele naturale ale produselor, în favoarea plantelor  locale (pătrunjel, salvie, cimbru, tarhon, asmăţui
rozmarin)?
          - foloseşte legume locale, ciuperci, trufe, mazăre, anghinare, sparanghel, untul în loc de ulei pentru unele sosuri?

- Indicaţiile gastronomice raţionale şi terapeutice extrem de simple a celebrului medic Hipocrat (sec.al IV-lea i.h.) se bazau în primul rând pe indicaţiile de regim alimentar?


miercuri, 18 iunie 2014

Şniţel din piept de pui cu garnitură "tort de cartofi prăjiţi"

  Sună ciudat, dar de această garnitură, mi-am amintit zilele trecute, o făcea bunica mea. Este simplă dar mie îmi plăcea foarte mult când eram mică şi iată că o pun pe blog, în amintirea ei.









- Un piept de pui, dezosat şi feliat (mie îmi ies 6 şniţele, înainte de a-l felia, îl fasonez şi-l introduc 10 minute la congelator, apoi pot să-l feliez foarte bine);
- caşcaval ras (pe răzătoarea cu găuri mici);
- l ou mare sau 2 mai mici;
- făină;
- pesmet;
- sare;
- piper;
- cimbru;
 -ulei pentru prăjit.

 Bucăţile de piept de pui le pun între 2 folii de plastic şi le bat uşor cu ciocanul de şniţele, le piperez uşor, presar un  praf de cimbru şi sare.




Făina şi caşcavalul ras le amestec şi taptez fiecare bucată de şniţel, apoi le dau prin oul bătut cu un praf de sare,  prin pesmet şi le prăjesc în uleiul încins  4 - 5 minute pe fiecare parte.
 Le scot pe hârtie absorbantă (prosop de hârtie) şi le ţin acoperite la cald.





 Tortul garnitură


1 kg. de cartofi, curăţaţi şi feliaţi, se prăjesc, în mod obişnuit, când sunt gata, se scot din tigaie.
Într-o cratiţă smălţuită de 2 kg sau o altă cratiţă cu peretii mai înalţi unsă bine cu unt pe fund şi pe pereţi, apoi pusă pe foc să se încingă, adăugăm cartofii iar peste ei turnăm 4-5 ouă bătute cu puţină sare, ca pentru omletă. Răsucim încet cratiţa, pentru ca oul să se prindă de jur împrejurul cartofilor. Se lasă să se coacă ca orice ompletă (sau clătită). Când este gata se pune o farfurie deasupra si se răstoarnă ca blatul unui tort.
 Se taie ca şi tortul şi se pune pe farfurie lângă sniţel.
Se serveşte cu salate de roşii, de ardei copţi, de varză albă sau roşie, ori alte salate.





Pofta bună!!!!


marți, 17 iunie 2014

" Canapele" de dovlecel

   Denumirea vi se pare ciudată, dar cred că este foarte potrivită.

 Fiind o perioadă bogată în zarzavaturi şi legume, m-am gândit să vă ofer o reţetă cu dovlecel.
Dovlecelul este o plantă erbacee din familia curcubitaceelor. El conţine potasiu, vitamina C şi beta-caroten. Este originar din America Centrală şi este una dintre cele mai delicate şi fine legume




      Reţetă: 


- 3 - 4 dovlecei de mărime potrivită;
- 2 legături de ceapă verde;
- 2  ouă;
- o legătura de usturoi ( bine pisat);
- 200 g de brânză ( telemea - sau de care doriţi);
- 6 linguri cu pesmet ( sau făină
- o legatură de mărar;
- o legatură de pătrunjel verde;
- sare;
- piper


 Mod de preparare;
 
Dovlecei se curată, se spală şi dau pe răzătoarea cu găuri mari. Se pun într-o strecurătoare cu  un praf de sare şi se lasă să se scurgă zeama. Ceapa se toacă mărunt, inclusiv frunzele verzi. Dovlecelul se stoarce în pumni, se pune într-un vas, se amestecă cu ceapa, usturoiul pisat, pesmetul (făină), brânza dată pe răzătoare şi ouăle.
 Se adaugă verdeaţa tocată mărunt, sarea şi piperul .
Dacă compoziţia este moale se mai pune o lingură de pesmet sau făină. Se lasă 10- 15 minute, sa se odihnească( pentru ca pesmetul sa absoarbă surplusul se zeamă de la dovlecel).
 Într-o tigaie se încinge uleiul şi cu o lingură de supă de pun chiftelele de dovlecel la prăjit. Se prăjesc cîte 3 - 4 minute pe fiecare parte,  la foc potrivit, Se scot pe un prosop de hârtie.
 Se pot servi fierbinţi cu diferite sosuri, după preferinţă. Sunt foarte gustoşi şi reci.


















Poftă bună!!