Motto

"Să trăieşti nu este suficient. Trebuie să ai soare, libertate şi o floricică" H. Ch. Andersen

luni, 29 septembrie 2014

COLECTII - AMINTIRI DE PRIN LUME ADUNATE





Adăugați o legendă
Ocarina
De la Cimizirul Vesel - Săpânţa

Bucium - Sălaj

Zona Sălaj








PASTE TAGLIATELLE CU SOS BOLOGNEZ

1 ceapă, 1 căţel de usturoi, 1 morcov, 1 tijă de ţelină, 250 g roşii, 4 linguri de ulei de măsline, 300 g carne tocată de vită, sare, piper negru măcinat, 1/2 linguriţă de boia dulce, 4 frunze de busuioc proaspăt sau 1 linguriţă de busuioc uscat,150 ml apă, 2 linguri de pastă roşii, 50 ml de vin roşu, 400 g paste Tagliate sau Linguine.

Se curăţă ceapă şi căţelul de usturoi şi se toacă mărunt. Morcovul curăţat şi ţelina se toacă cubuleţe. Se opăresc roşiile, se decojesc şi se taie cuburi mai mari.

Se călesc legumele, cu excepţia roşiilor. Se adaugă carnea tocată şi se prăjeşte amestecând continuu. Se condimentează, se adaugă apa.

Se adaugă roşiile şi pasta de roşii, se dă în clocot, iar apoi se acoperă şi se lasă sa fiarbă la foc mic timp de 45 minute. În final se adaugă vinul şi se mai lasă sa fiarbă încă 10 minute.

Se  fierb 4 litri de apă cu sare, se adaugă pastele şi se fierb până se înmoaie (vedeţi indicaţiile de pe ambalaj). Se scot într-o strecurătoare, se scurg şi se aşează pe farfurii. Se toarnă sosul, se presară parmezanul ras şi se serveşte.







Ardei iute în oţet, Varză roşie în oţet,Dulceaţa de ardei iute cu ardei capia - Pregătiri pentru iarnă

CONSERVE
Este luna conservelor, în pieţe găsim tot ce ne dorim , aşa că să trecem la treabă:



ARDEI IUTE TOCAT ÎN OŢET

1 kg ardei iute
600 ml apă
400 ml oţet
30 g sare ,20 g zahăr
2 legături de mărar verde
10 boabe de piper
1 lingură de cimbru
1 lingură boabe de muştar

Se spală bine ardeii, se curăţă de seminţe şi se toacă. Mărarul spălat de toacă mărunt. Se amestecă cu ardeiul tocat, se pune compoziţia în borcane. Se fierbe apa cu oţetul, zahărul şi sarea, când dă în clocot se adaugă condimentele şi se ia vasul de pe foc. Se lasă 10- 15 minute, apoi se toarnă în borcane. Se astupă borcanele şi se pun în cămară.

 Ardeii iuţi puşi întregi în borcane. Se face aceeaşi saramură.


VARZĂ ROŞIE ÎN OŢET

La 1 kg. de varză roşie tocată
1oo ml oţet
20 g sare
20 g zahăr

Se amestecă oţetul cu sarea şi zahărul, se lasă să se dizolve.
Varza se curăţă de primele frunze, se toacă fideluţă. Se pune într-un castron, se toarnă saramura peste varză şi se amestecă bine. Se lasă 15 minute apoi se pune în borcane, se presează bine până iese lichidul deasupra. Se leagă sau se pun capacele şi se pun borcanele în cămară.





Dulceaţă de ardei iute cu ardei capia

1kg  ardei capia foarte roşii
500 g adrei iute roşu
500 g zahăr
500 ml oţet
1/2 linguriţă sare
300 ml apă

Ardei capia se spală, se curăţă de cotoare şi seminţe. Se taie în bucăţi mari, Ardei iuţi se curăţă de cotoare şi seminţe  şi se toacă. Se pun într-o cratiţă, se toarnă oţetul şi sarea, se amestecă bine, se pun pe foc, se fierb până se înmoaie bine toate ingredientele, timp 15 - 20 de minute. Se strecoară, se pasează, să se scurgă bine oţetul. Se pune zahărul în apă, se lasă se se dizolve apoi se pune pe foc şi se fierbe siropul până se leagă. Ardei scurşi de oţet se dau la robot (nu să se toacă mult), apoi se pune în sirop. Se ia cratiţa de pe foc şi se lasă 10 minute să se îmbibe ardei cu sirop. Se fierbe gemul până este legat la fel ca la gemul de fructe. Se pune fierbinte în borcane  de preferat borcane mai mici, se astupă, se acoperă cu prosoape groase şi se lasă să se răcească. Când s-au răcit se pun în cămară.


ARDEI COPŢI ÎN OŢET

2 kg de ardei capia copţi, curăţaţi şi apoi cântăriţi, 300 ml oţet de vin, 100 g zahăr, 4 linguriţe de boabe de muştar, 2 foi de dafin, frunze de ţelină

Ardeii capia se spală se sterg de apă şi se pun la copt pe grătar sau tablă. Se pun într-un vas, se presară cu sare fină, pe măsură ce sunt copţi. După ce au stat 30 minute acoperiţi se curăţă, se lasă întregi, li se taie codiţele, se cântăresc şi se pun într-un castron. Oţetul, zahărul şi condimentele se fierb în câteva clocote apoi se toarnă peste ardei. Se amestecă cu grijă să se îmbibe bine cu saramura. Se pun suprapuşi în borcane, avînd grijă să nu rămână goluri printre ei. Zeama rămasă se toarnă peste ei, se presează până iese lichidul la suprafaţă. Se leagă borcanele sau se pun capacele şi se depozitează în cămară. Se servesc aşa cum sunt, fără a fi spălaţi,  stropţi cu puţin ulei.
  
                                                                                
                          
            





sâmbătă, 27 septembrie 2014

Model croşetat pentru bordură - Bandă croşetată

Acest model de bordura poate fi folosit, la bordarea unui mileu sau faţă de masă.



Se va începe pe un număr de 20  de ochiuri de lănţişor
R.1  2 pc.lungi ( cu 2 bucle pe croşetă), 2 oc.de lănţişor,2 pc.lungi,  în al 6-lea ochi de lănţişor,6 oc.de lănţişor libere,2 pc.lungi desprţite de 3 oc.de lănţişor,6 oc.de lănţişor libere,şi în ultimul ochi de lănţişor  2 pc.lungi despărţite de 2 oc.de lănţisor,2 pc.lungi              
Adăugați o legendă














R.2  2 pc.lungi( în primul pc.lung din R1),2 oc de lănţişor,2 pc.lungi,2 oc.de lănţişor,2 pc.lungi,4 oc.de lăntişor,10 pc.lungi toate lucrate în spaţiul gol din R1 între cele 2 pic.lungi despărţite de 3 ochi de lănţişor din R1.
R.3 5 oc.de lănţişor,2 pc.lungi. 2 oc.de lănţişor, 2 pic.lungi( se vor lucra în spaţiul gol din R.2 între grupul de pic.lungi).3 oc.de lănţişor,10 pc.mari(o singura buclă pe croşetă) ce se vor lucra în cele 10 pic.lungi din R2,,3 ochi de lănţişor,,2pc.lungi,2 oc.de lănţişor,2.pc.lungi.













R.4.  5 ochiuri de lănţişor, 2 pc.lungi în primul oc.lung din R3 , 2 oc de  lănţişor,2 pic.lungi,2 oc de lănţişor,2 pc.lungi, 1 oc de lanţişor,20 de pc.lungi  câte 2 în fiecare pic.mare din R3,,1 ochi de lănţişor, 2pc.lungi ,2 ochi de lănţişor,2 pc.lungi.

R.5  5 ochiuri de lănţişor,2 pc.lungi,2 oc.lănţişor,2 oc.lungi,6 oc.de lănţişor.1 oc.lung între al 10-lea şi al 11-lea ochi din R.4,3 ochi de lănţişor,1 oc.lung, 6 ochiuri de lănţoşor,,2 oc.lungi,2 oc.de lînţişor,2 oc.lungi.se vor lucra in primul spaşiu gol din R4    
                                             


Adăugați o legendă
Adăugați o legendă




 Am lucrat cu fir de croşetat Puppets, grosimea 10, cu o croşetă nr.1,25


 
                                                   


Aceasta este diagrama




vineri, 26 septembrie 2014

Perne decorative - cu aplicații croșetate

 Inspirată dintr-o revistă de lucru manual, în care erau expuse perne decorative cu aplicaţii croşetate, am realizat combinațiile prezentate în imaginile alăturate, pentru a da o pată de culoare interiorului unei camere.
Una dintre diagrame, pentru mileul aplicat pe fața de pernă din imaginea alăturată, este prezentată în postarea Servețel decorativ croșetat.















Cămaşa populară bărbătească - zona Buzăului, comuna Ruşeţu




Cămaşa populară bărbătească



Cămăşile populare din pânză  de casă sunt din zona Buzăului şi au vechime de  peste 70 de ani.





Acestea au fost dăruite de către bunica mea paternă, la căsătoria părinţilor mei. Tatăl meu  fiind din comuna Ruşetu, judeţ Buzău.
Cămăşile sunt lucrate manual, pânza este ţesută în casa, din bumbac, aţa folosită la brodat este bumbăcel iar punctul folosit este cruciuliţa. Motivele florale predomină, cum ar fi cel al tandafirului şi sunt brodate pe gulere, manşetele mânecilor şi poalele cămăşilor iar tivurile sunt finisate cu găurele. Foile de pânză ale cămăşilor sunt îmbinate manual cu ajururi. Cu toate ca anii au trecut, şi sunt mulţi, culorile aţelor şi-au păstrat frumuseţea .
Broderia este executată la două fire de ţesătură.
Cămaşa populară îşi are originea în portul populaţiei dacice.

Detaliu poalele cămăşii, ajur  şi cheiţe
Detaliu mânecă-prindere cu cheiţe



Detaliu marginea gulerului, ajur cu găurele






















O altî cămaşă bărbătească



















































































joi, 25 septembrie 2014

Cămaşa bărbătească populară zona Teleorman - comuna Bragadiru

Cusăturile populare izvor de inspiraţie pentru broderiile pe diferite obiecte de îmbrăcăminte cât şi pe diverse lucruri pentru  împodobit locuinţa, sunt din ce în ce mai îndrăgite.




Cămăşile bărbăteşti de mai jos sunt din zona Teleorman şi au o vechime de peste 50 de ani.

Cămăşile sunt confecţionte din pânză de casă, ţesută în război, din bumbac, cânepă  şi in. Cămaşa este croită ca un "T", din trei foi de pânză. Foile de pânză după ce erau brodate erau îmbinate prin cusături în urma acului, având găurele sau diverse modele de ajururi. La subraţ, mâneca are clini, iar la subsuară un pătrăţel de pânză numit "pavă", pentru a permite mişcarea braţului.


Cămaşa bărbătească confecţionată din pânză de cânepă , bumbac sau in, era purtată în zilele de lucru. Ornamentale predomină la baza gâtului, mâneci şi poale.
Ţesutul era îndeletnicirea de bază a femeilor şi fetelor de la ţară. De la piese de îmbrăcăminte până la obiecte ce împodobeau casele. Toate aceste obiecte erau confecţionate în casă, de la pânză până la aţa folosită la broderii, lâna pentru ţesut velinţe, ştergare, preşuri. etc.
Motivele florale şi geometrice ce predomină în broderii, armonizarea culorilor, diferă de la o regiune la alta, de la un sat la altul.Cămaşa din imagine are brodat motive florale, panseluţe, specific zonei teleormănene. Broderia este realizată cu bumbăcel iar culorile sunt de asemenea cele rîspândite în cusăturile zonei: galben, mov şi verde.Deschizătura cămaşiin este prevăzută cu guler, brodat, pe margine are colţişori.


Detaliu măneca, clin şi pavă, prinse de faţa şi spatele cămăşii
cu cheiţe.

Detaliu manecă

Altiţa, partea superioară a mânecii "umărul", este  îngustă, plasată pe umăr, încadrată de chenar. Altiţa se repetă la mânecă şi pe poalele cămăşii, încadrată de dungi orizontale sau verticale.

Cămaşa bărbătească specifică portului popular este cusută cu râuri de broderii în diverse puncte tradiţionale româneşti,  ca de exemplu: punct înaintea acului, punct dus- întors, punct ocol, punct în urma acului, punctul nisip, punctul simplu sau dublu, tighel, punct bătrânesc, punct lănţişor, punt lucrat în zig zag, punctul oblic din care se formează cruciuliţa, cruciuliţa cu o faţă, cu două feţe, punctul şnur sau drug, punctul feston.
Firele folosite în brodeii sunt: arnicul, ibrişinul, bumbăcelul şi mai nou mulineul. Culorile obişnuite sunt roşu, violet, portocaliu, verde , albastru, alb, galben, mov, brun şi negru.

O ală cămaşă din aceaşi zonă este cea din pozele alăturate. Ca stil de cusătură diferă de primă. aceasta este cusută într-o singură culoare,şi anume albastru, un fir mătăsos. Punctele folosite sunt ocolul,punt bătrănesc,La gat este prevăzută cu bentiţă tip tunică in loc de guler.Bentiţa este brodată iar pemargine este fetonată cu colţişori.Legarura de la găt este din snururi cu canafi.

Detaliu umăr

Detaliu mânecă