Pernă decorativă cu broderie - Faţă de pernă

Perna decorativă (fantezie), este confecţionată din etamină  şi este un cadou pentru nepotul meu.

Punctul de broderie este punctul cruciuliţă (cross stitch),  aţa folosită la brodat este muline. Modelul broderiei este luat din revista "Lucru de mână" ultimul număr.

Dimensiunile feţei de pernă sunt 32/64 cm, un dreptunghi, cu rezerve pentru tivuri şi fermoar. Fermoarul se coase pe lăţimea feţei de pernă.   

Faţa de pernă se croieşte foarte uşor. O bucată de material cu lungimea de 1,50 m şi lăţimea de 0,40 m. Se surfilează pânza de jur împrejur, apoi se aşează materialul în două, având faţa materialului în interior, în aşa fel încît tivurile să se suprapună. Se însăilează cusăturile şi fermoarul după care se trage  la maşina de cusut. Este o faţă de pernă uşor de executat, se aseamănă cu un săculeţ.

,

Cămaşă populară din pânză de casă, zona Buzăului, comuna Ruşeţu

Cămaşa populară, obiect vestimentar al portului popular, este o creaţie din zona Buzăului, mai precis din comuna Ruşetu.

Cămaşa este confecţionată din pânză de casă şi motivele broderiei sunt specifice zonei. Broderia este executată în puncte tradiţionale româneşti, dispusă pe marginile gulerului, mânecilor,  pe piepţii şi poalele cămăşii.

Foile de pânză sunt îmbinate manual cu ajutorul punctului cheiţă în scări, foarte decorativ, aţa fiind de culoare roz.

Punctele de broderie folosite sunt: punctul plat sau drept şi punctul de contur sau tighel. Culorile  aţelor folosite în broderie sunt roz şi verde. Tivurile  la mâneci, poale şi guler sunt fixate cu  punct de găurele lucrate la două  fire, iar aţa folosită este de culoarea ţesăturii. Aceste tivuri sunt garnisite pe margini cu bibiluri, un punct decorativ, având aspectul unei danteluţe, lucrată cu acul, Aţa este de culoare roz.

Despicătura din faţă, la gât, este prevăzută cu două şnururi iar la capete au ciucuri. Ciucurii sunt executaţi din aţă roz, aţă folosită la brodarea cămăşii.

Acestă cămaşă are o vechime de peste 80 de ani

Cămaşa populară bărbătească - zona Buzăului, comuna Ruşeţu

Cămaşa populară bărbătească

Cămăşile populare din pânză  de casă sunt din zona Buzăului şi au vechime de  peste 70 de ani.





Acestea au fost dăruite de către bunica mea paternă, la căsătoria părinţilor mei. Tatăl meu  fiind din comuna Ruşetu, judeţ Buzău.

Cămăşile sunt lucrate manual, pânza este ţesută în casa, din bumbac, aţa folosită la brodat este bumbăcel iar punctul folosit este cruciuliţa. Motivele florale predomină, cum ar fi cel al tandafirului şi sunt brodate pe gulere, manşetele mânecilor şi poalele cămăşilor iar tivurile sunt finisate cu găurele. Foile de pânză ale cămăşilor sunt îmbinate manual cu ajururi. Cu toate ca anii au trecut, şi sunt mulţi, culorile aţelor şi-au păstrat frumuseţea .

Broderia este executată la două fire de ţesătură.

Cămaşa populară îşi are originea în portul populaţiei dacice.

Detaliu poalele cămăşii, ajur  şi cheiţe

Detaliu mânecă-prindere cu cheiţe

Detaliu marginea gulerului, ajur cu găurele

O altî cămaşă bărbătească

Cămaşa bărbătească populară zona Teleorman - comuna Bragadiru

Cusăturile populare izvor de inspiraţie pentru broderiile pe diferite obiecte de îmbrăcăminte cât şi pe diverse lucruri pentru  împodobit locuinţa, sunt din ce în ce mai îndrăgite.

Cămăşile bărbăteşti de mai jos sunt din zona Teleorman şi au o vechime de peste 50 de ani.

Cămăşile sunt confecţionte din pânză de casă, ţesută în război, din bumbac, cânepă  şi in. Cămaşa este croită ca un "T", din trei foi de pânză. Foile de pânză după ce erau brodate erau îmbinate prin cusături în urma acului, având găurele sau diverse modele de ajururi. La subraţ, mâneca are clini, iar la subsuară un pătrăţel de pânză numit "pavă", pentru a permite mişcarea braţului.

Cămaşa bărbătească confecţionată din pânză de cânepă , bumbac sau in, era purtată în zilele de lucru. Ornamentale predomină la baza gâtului, mâneci şi poale.

Ţesutul era îndeletnicirea de bază a femeilor şi fetelor de la ţară. De la piese de îmbrăcăminte până la obiecte ce împodobeau casele. Toate aceste obiecte erau confecţionate în casă, de la pânză până la aţa folosită la broderii, lâna pentru ţesut velinţe, ştergare, preşuri. etc.

Motivele florale şi geometrice ce predomină în broderii, armonizarea culorilor, diferă de la o regiune la alta, de la un sat la altul.Cămaşa din imagine are brodat motive florale, panseluţe, specific zonei teleormănene. Broderia este realizată cu bumbăcel iar culorile sunt de asemenea cele rîspândite în cusăturile zonei: galben, mov şi verde.Deschizătura cămaşiin este prevăzută cu guler, brodat, pe margine are colţişori.

Detaliu măneca, clin şi pavă, prinse de faţa şi spatele cămăşii
cu cheiţe.

Detaliu manecă

Altiţa, partea superioară a mânecii "umărul", este  îngustă, plasată pe umăr, încadrată de chenar. Altiţa se repetă la mânecă şi pe poalele cămăşii, încadrată de dungi orizontale sau verticale.

Cămaşa bărbătească specifică portului popular este cusută cu râuri de broderii în diverse puncte tradiţionale româneşti,  ca de exemplu: punct înaintea acului, punct dus- întors, punct ocol, punct în urma acului, punctul nisip, punctul simplu sau dublu, tighel, punct bătrânesc, punct lănţişor, punt lucrat în zig zag, punctul oblic din care se formează cruciuliţa, cruciuliţa cu o faţă, cu două feţe, punctul şnur sau drug, punctul feston.

Firele folosite în brodeii sunt: arnicul, ibrişinul, bumbăcelul şi mai nou mulineul. Culorile obişnuite sunt roşu, violet, portocaliu, verde , albastru, alb, galben, mov, brun şi negru.

O ală cămaşă din aceaşi zonă este cea din pozele alăturate. Ca stil de cusătură diferă de primă. aceasta este cusută într-o singură culoare,şi anume albastru, un fir mătăsos. Punctele folosite sunt ocolul,punt bătrănesc,La gat este prevăzută cu bentiţă tip tunică in loc de guler.Bentiţa este brodată iar pemargine este fetonată cu colţişori.Legarura de la găt este din snururi cu canafi.

Detaliu umăr

Detaliu mânecă