Confectionarea iei partea a II-a

Aşa cum am promis vă ţin la curent cu etapele confecţionării iei.

Pot spune ca am terminat de tivit manual toate părţile componente ale iei. Bluza tip ie nu se va asambla decât după ce vom termina şi broderiile de pe piept (faţă) şi mâneci.

Fig.1

Punctul de găurele este cel mai obişnuit pentru a fixa diferite tivuri sau ca ornament pe lângă o broderie. Toate iile şi cămăşile bărbateşti populare au tivurile fixate cu ajururi care sunt foarte variate, unele mai simple altele mai complicate. Înainte de a scoate firele pânzei pentru găurele, se fixează exact distanţele egale de la marginea pânzei. Se scoate mai întîi un fir urmărindu-l exact, având grijă să nu se rupă. Se scot atâtea fire pe langă primul, cât trebuie sa fie de înalte găurelele. Găurelele se lucrează de la dreapta la stânga pe dosul lucrului (vezi fig.1)
. Se întăreşte firul în margine, se ia un număr de fire scoase ( 2, 3 sau 4, depinde de grosimea firului pânzei), mai mic decât numărul firelor scoase, de la dreapta spre stânga, scoţând acul deasupra firelor ca la feston, şi strângând firul, apoi se ia puţin din marginea materialului spre stânga. Se repetă mereu, urmărind ca numărul firelor luate pe ac să fie egale.

Fig..2

Dacă de vor face găurele duble (la o pânză mai groasă), se repetă acelaşi punct şi la partea de sus a firelor scoase, luându-se acelaşi număr de fire ca la rândul precedent ( vezi fig.2).

Găurelele se pot lucra şi în zig-zag.

Fig.3

Pentru aceste găurele trebuie sa se ia un  număr cu soţ de fire lucrându-se primul rând ca cel descris mai sus, iar la al doilea rând de găurele, se vor lua pe ac jumătate din firele unei grupe şi jumătate din firele următoarei grupe de fire, formandu-se astfel zig-zagul.Vezi fig.3 Aţa folosită la coaserea găurelelor trebuie sa fie de culoarea pânzei tot atât de subţire ca şi firele ţesăturii şi foarte rezistentă.

Va urma ....

Confecţionare ie cu motive tradiţionale munteneşti

Acum cîteva săptămâni am văzut pe Facebook, concursul privind coasearea unei bluze tip ie, care să fie gata de Ziua Universală a Iei ( 24 iunie 2015). Întradevăr o mare provocare pentru mine care nu am de la cine culege informaţii despre cum se face o ie tradiţională şi de unde aş putea alege un motiv popular original. Rudele mele de la ţară nu mai sunt de mult printre noi. Am 5 cămăşi bărbăteşti lucrate pe pânză ţărănească dar croiul lor diferă de ie. Motivele sunt frumoase dar îmi doresc ceva special din zona Munteniei (Regat).

Îmi pare rău că nu am observat din timp înscrierea în concurs, acum nu mă mai pot înscrie, dar voi coase şi eu ia mea şi vă voi ţine la curent cu toate etapele pe care le-am parcurs până acum şi cele ce vor urma. Sper din tot sufletul să pot termina ia până la data evenimentului. În primul rând a fost problema alegerii pânzei topite sau pânză de casă. Pe internet am găsit ceva ce mi-a plăcut, dar eram obligată să cumpăr minim 15 m. Aşa că în cele din urmă am găsit la Bucur Obor două feluri de pânză, una foarte subţire şi deasă şi una mai groasă cu ţesătură mai rară. Mi-am cumpărat din ambele materiale. Pentru ia mea am ales pânza subţire, dar va fi dificil de brodat, întrucît voi fi obligată să mă folosesc de o lupă. Totodată de la Bucur Obor am cumpărat şi mulineul necesar pentru broderie (Anchor), am cumpărat mai multe culori deoarece nu mi-am ales motivul popular pe care aş dori să-l brodez. Am purces la croirea  iei, o etapă dificilă pentru mine, eu fiind mai plinuţă, nu vreau ca ia mea să fie prea largă. Vă voi da măsurile şi totodată tiparele bluzei mele. 

Bust – 105 cm, Şold- 105 cm, Mâneca- 65 cm.

Înainte de a croi bluza, introduce-ţi materialul la apă. Pânza mea nu a intrat la apă. Călcaţi bine materialul, apoi scoateţi fire pe lungime şi pe lăţime, pentru a îndrepta firele materialului.

Se pliază materialul, iar îndoitura va fi mijlocul feţei, spatelui şi mânecii.

AŞEZAREA TIPARELOR PE MATERIAL:

Tiparele se fixează în ace cu gămălie, prinzând ambele părţi ale materialului. Se va decupa pe linia punctată iar pe linia continuă se vor da semne de însăilare pentru a avea tivuri egele.

Rezerva lăsată de 2 cm  va reprezenta tivul pieselor croite. Marcaţi cu fir de aţă colorată mijlocul feţei, spatelui şi mânecii.

Tiparul spate aplicat pe material

Tipar faţă aplicat pe material

Aplicarea tiparului de maneca pe material

Fixarea părţilor iei pentru îmbinare cu punct cheiţă

Tiv cu ajur - punct de găurele

Pe linia continuă a fiecărei piese croite  se scot 4- 6 fire pentru găurele (ajur).

După ce vom face tivurile de jur împrejurul feţei. spatelui, mânecilor şi pavelor vom trece la brodarea

motivului popular ales. Eu acum sunt la executarea tivurilor şi ajurului.

Va urma.....

Cămaşa bărbătească populară zona Teleorman - comuna Bragadiru

Cusăturile populare izvor de inspiraţie pentru broderiile pe diferite obiecte de îmbrăcăminte cât şi pe diverse lucruri pentru  împodobit locuinţa, sunt din ce în ce mai îndrăgite.

Cămăşile bărbăteşti de mai jos sunt din zona Teleorman şi au o vechime de peste 50 de ani.

Cămăşile sunt confecţionte din pânză de casă, ţesută în război, din bumbac, cânepă  şi in. Cămaşa este croită ca un "T", din trei foi de pânză. Foile de pânză după ce erau brodate erau îmbinate prin cusături în urma acului, având găurele sau diverse modele de ajururi. La subraţ, mâneca are clini, iar la subsuară un pătrăţel de pânză numit "pavă", pentru a permite mişcarea braţului.

Cămaşa bărbătească confecţionată din pânză de cânepă , bumbac sau in, era purtată în zilele de lucru. Ornamentale predomină la baza gâtului, mâneci şi poale.

Ţesutul era îndeletnicirea de bază a femeilor şi fetelor de la ţară. De la piese de îmbrăcăminte până la obiecte ce împodobeau casele. Toate aceste obiecte erau confecţionate în casă, de la pânză până la aţa folosită la broderii, lâna pentru ţesut velinţe, ştergare, preşuri. etc.

Motivele florale şi geometrice ce predomină în broderii, armonizarea culorilor, diferă de la o regiune la alta, de la un sat la altul.Cămaşa din imagine are brodat motive florale, panseluţe, specific zonei teleormănene. Broderia este realizată cu bumbăcel iar culorile sunt de asemenea cele rîspândite în cusăturile zonei: galben, mov şi verde.Deschizătura cămaşiin este prevăzută cu guler, brodat, pe margine are colţişori.

Detaliu măneca, clin şi pavă, prinse de faţa şi spatele cămăşii
cu cheiţe.

Detaliu manecă

Altiţa, partea superioară a mânecii "umărul", este  îngustă, plasată pe umăr, încadrată de chenar. Altiţa se repetă la mânecă şi pe poalele cămăşii, încadrată de dungi orizontale sau verticale.

Cămaşa bărbătească specifică portului popular este cusută cu râuri de broderii în diverse puncte tradiţionale româneşti,  ca de exemplu: punct înaintea acului, punct dus- întors, punct ocol, punct în urma acului, punctul nisip, punctul simplu sau dublu, tighel, punct bătrânesc, punct lănţişor, punt lucrat în zig zag, punctul oblic din care se formează cruciuliţa, cruciuliţa cu o faţă, cu două feţe, punctul şnur sau drug, punctul feston.

Firele folosite în brodeii sunt: arnicul, ibrişinul, bumbăcelul şi mai nou mulineul. Culorile obişnuite sunt roşu, violet, portocaliu, verde , albastru, alb, galben, mov, brun şi negru.

O ală cămaşă din aceaşi zonă este cea din pozele alăturate. Ca stil de cusătură diferă de primă. aceasta este cusută într-o singură culoare,şi anume albastru, un fir mătăsos. Punctele folosite sunt ocolul,punt bătrănesc,La gat este prevăzută cu bentiţă tip tunică in loc de guler.Bentiţa este brodată iar pemargine este fetonată cu colţişori.Legarura de la găt este din snururi cu canafi.

Detaliu umăr

Detaliu mânecă