Panou decorativ cu Floarea soarelui

Moderne şi decorative, panourilor,  peretarele decorative - interpretarea modernă a carpetelor bunicelor noastre - sunt uşor de executat, cu cheltuială puţină. Ele se lucrează pe pânză de in, de sac, etamină, canava, cu aplicaţii din materiale textile sau în broderie artistică, ca mileurile. Se mai pot broda  în punct de cruciuliţă (cross stitchs) sau chilim.

Panoul terminat, se calcă pe dos cu o cârpă umedă şi se montează în felul următor: panourile lucrate pe pânză de in sau sac, se fixează sus şi jos cu câte o baghetă subţire din lemn lustruit, iar cele lucrate pe etamină sau canava vor fi prevăzute în partea de jos cu franjuri din lână în culorile folosite pentru brodarea panoului.

Eu am dublat panoul cu panză, am tras la maşină de cusut, formand un săculet, în interior am introdus un carton având dimensiunile panoului. Din lână am răsucit un şnur.

Panoul meu este cu floarea soarelui şi lucrat cu broderie artistică. Punctele folosite, punctul rămurică sau crenguţă, punct de  broderie plin sau plat şi punct aruncat intercalat.

Bordură croşetată manual - dantela ataşată direct pe obiect

Aceasta dantelă se croşetează prinsă direct de şervetul sau faţa de masă pe care doriţi să o bordaţi. Şervetul va avea un aspect elegant. Bordura dantelată poate fi croşetată şi la alte obiecte vestimentare.

Pentru a putea croşeta dantela direct prinsă de şervet, trebuie să marcaţi pe şervet distanţa la care se va croşeta primul rând al dantelei. De exemplu: 5 zale ( ochiuri de lanţ) măsoară 2 cm, pe marginea şervetului vom da semne din 2 în 2 cm, în acel semn se vor prinde picioruşele lanţurilor croşetate.Vezi foto.nr.1

foto 1

foto2

După ce s-a dat semne, se introduce croşeta în primul semn, se trage aţa  cu vârful croşetei şi se croşetează un picioruş simplu pentru fixarea firului de aţă. În continuare se vor croşeta grupuri de câte 5 ochiuri  care se vor prinde în semnele date pe şervet.

Vezi foto nr.2

După ce s-a  croşetat primul rând pe laturi sau de jur-împrejurul şervetului, se croşetează al doilea rând ca şi primul. Vezi foto nr.3

foto 3

Modelul:

R.1   2 picioruşe scurte în primul şi al doilea ochi de lanţ,3 ochi de lanţ,3 picioruşe mari  croşetate pe sub al doilea lanţ de 5 ochiuri,2 ochiuri de lanţ,4 picioruşe mari croşetate în acelaşi loc ca şi primele,2 picioruşe simple ce se vor croşeta în punctul de prindere al lanţurilor de material. Se repetă modelul în fiecare spaţiu format de lanţurile de 5 ochiuri.Vezi foto.4

foto4

R.2  Se croşetează 4 picioruşe scurte pe primele 4 picioruşe mari din R1, 3 ochiuri de lanţ,2 picioruşe mari, 2 ochiuri de lanţ, 3 picioruşe mari,8 ochiuri de lanţ, ce se vor prinde in mijlocul grupului de 8 picioruşe mari  din R.1. se repetă acelaşi model pană la capătul şervetului. 

R.3  3 picioruşe scurte lucrate în cele trei picioruşe de la R 2, 3 ochiuri  de lanţ,1 picioruş mare, 2 ochi de lanţ, 2 picioruşe mari,3 ochi de lanţ prins pe sub lanţul mare din R2 cu un picioruş simplu,3 ochi de lanţ, 2 picioruşe mari prinse la mijlocul grupului de 6 picioruşe din R2. Se continuă modelul, vezi foto nr.5

Adăugați o legendă

R.4. 2 picioruşe scurte în cele 2 picioruşe mari din R3, 3 ochi de lanţ, 2 picioruşe mari, 4 ochi de lanţ, 3 picioruşe mari, #3 ochiuri de lanţ prinse cu 1 picioruş scurt în acelaşi loc din R3 pe lanţul mare,3 ochiuri de lanţ, 3 picioruşe mari, 4ochiuri de lant, 3 picioruşe mari# , Se repeta de la # până la #,pe toată lungimea obiectului. Vezi foto nr.6

R.5. 3 picioruşe  scurte  croşetate pe cele 3 picioruşe mari din R4. În fiecare arcadă de 4 ochiuri din R4 se vor lucra 6 picioruşe mari  şi în vârful fiecăruia câte un picou (colţuleţ) şi 1 picioruş mare(fără picou).După al 7-lea picioruş mare 4 ochiuri de lanţ prinse în acelaşi loc din R 4: 4  ochiuri de lanţ şi se repeta cu piciorusele mari cu  picouri în vârf. Picoul este croşetat din 4 ochiuri de lanţ prinse cu 

picioruş scurt. Vezi foto nr.7

Foto nr.7 picioruş cu picou

Pernă decorativă -inspiraţie folclorică

Modelul este de inspiraţie folclorică. Faţa de pernă este lucrată pe etamină iar punctul de broderie folosit este cruciuliţa (cross stitch).





Aţa pentru broderie este mouline.
Dimensiunea feţei de pernă este de  40/40 cm.
Punctul cruciuliţă lucrat într-un singur şir de puncte se lucrează în modul următor:

Se va stabili la câte fire se lucrează modelul în raport de grosimea firului de aţă.
Modelul alăturat este lucrat la un fir fiind etamină.
#Se scoate vârful acului pe faţa lucrului în colţul din stânga sus, se împunge acul în diagonală în colţul din dreapta jos şi se scoate pe orizontală în colţul din stânga jos, apoi se împunge acul în diagonală în colţul din dreapta sus #, şi am lucrat prima cruciuliţă, se repeta de la # până la # sau câte puncte trebuie pentru a executa modelul.

Pe dosul lucrului vor rezulta două linii orizontale.

Adăugați o legendă

Acelaşi model folosit pentru mileu

Faţă de masă, flori şi diagramă-punct de broderie plin/aruncat intercalat/feston

Acestă faţă de masă. are dimensiunea 1m/1m şi este lucrată pe tiul.
Aţele folosite sunt fire subţiri de relon (fibre sintetice folosite pentru confecţionarea tricotajelor şi ţesăturilor, de la Săvineşti). A fost lucrată prin anii 1972 - 1973.



Punctele de broderie folosite sunt;
- punctul de rămurică sau crenguţă
- punct de broderie plin sau plat
- punct de broderie aruncat intercalat
- punct de feston

Detaliu colţ

Punctul rămurică sau crenguţă

Acest punct l-am descris în postări anterioare, dar vă  explic cum se execută întrucât acesta este lucrat pe tiul; se lucrează de jos în sus luându-se pe ac 3- 4 fire din material executând un punct pe faţă: se scoate acul la jumătatea punctului, adică după 2 fire, dând firul de aţă spre stânga. Împungem acul din nou, după alt grup de 3 - 4 fire şi-l scoatem la capătul punctului lucrat.

Detaliu mijlocul feţei de masă

Punct de broderie plin sau plat

Se lucrează de la stânga la dreapta, el are variaţie atît în lungimea punctelor cât şi în înclinaţia lor. Punctele sunt lucrate foarte apropiate unele de altele. Se introduce acul pe conturul desenului spre interior, adică de sus  în jos, în mod foarte regulat aşa încât conturul să fie precis. La executarea unui punct înclinat se păstrează aceleaşi reguli. Când se lucrează nu se strânge firul şi el trebuie să fie mai gros decât firul materialului (pânzei). 

Punct de broderie aruncat intercalat

Se întrebuinţează pentru a acoperi complet suprafaţa unei petale, frunze, mai mari. Se lucrează tot de la stânga la dreapta, punctele nu se fac egale, se repetă de mai multe ori şi a căror puncte se intercalează dând aspectul unei picturi. Se începe din vârful petalei sau frunzei, se lucrează cu nuanţă cea mai deschisă, apoi din ce în ce mai închisă spre mijlocul desenului. Când folosim acest punct de broderie niciodată nu se împunge acul pe aceaşi linie, pentru a nu se forma linii de marcaţie între rânduri.

Punctul de feston

Festonul este punctul cu care în general se întăreşte marginea unui obiect lucrat. El poate avea diferite modele, poate fi lucrat drept, în colţuri sau alte

forme. Forma nu schimbă cu nimic felul de execuţie a punctului. Se lucrează

de la stânga la dreapta, se ţine firul în jos cu degetul mare de la mâna stângă, se împunge acul în pânză de sus în jos apucând întreaga distanţă a tivului (cat dorim să-l facem de lat 2, 3 ,4 mm) se trage scoţându-l deasupra firului ţinut cu degetul mare şi care rămâne pe loc până ce firul este tras. Astfel în parte de jos se formează un noduleţ. În felul acesta toate punctele lucrate se aşează unele lângă altele, apucând mereu aceaşi distanţă şi strângând aţa deopotrivă pentru ca festonul şi noduleţele să fie egale. 

Diagrame

Mileu croșetat cu patru flori

Prezint un model de mileu care poate fi utilizat ca element component al unor modele mai mari.

Lucrul se începe cu un lănțișor din 29 de ochiuri de lanț.

Pentru rândul 1 ne întoarcem și lucrăm 8 piciorușe lungi despărțite de câte 2 ochiuri de lanț. Pentru primul picioruș lung introducem croșeta în al 8-lea ochi de lanț numărând înapoi pe lanțul lucrat. Pentru celelalte piciorușe lungi introducem croșeta mereu în cel de al 3-lea ochi de lanț și vom avea ultimul picioruș la capătul lanțului.

Rândul 2 îl începem cu 5 ochiuri de lanț și continuăm cu 8 piciorușe lungi despărțite prin 2 ochiuri de lanț, la fel ca la rândul anterior. Avem grijă ca fiecare picioruș să fie în dreptul unui picioruș de la rândul anterior. Modelul este în formă de plasă pătrată cu 8 ochiuri pe latură.

Rândurile 3,4,5,6,7,8 și 9 le lucrăm la fel ca rândul 2.

Rândul 10 este primul rând pe care îl vom lucra pe întregul contur al pătratului. Suntem cu croșeta într-un colț al pătratului și lucrăm astfel:

3 ochiuri de lanț, 2 piciorușe lungi introducând croșeta pe sub brida ochiului plasei, #  1 picioruș lung în dreptul piciorușului plasei, 2 piciorușe lungi introducând croșeta pe sub brida ochiului plasei,  1 picioruș lung în dreptul piciorușului plasei, 2 piciorușe lungi introducând croșeta pe sub brida ochiului plasei, 1 picioruș lung în dreptul piciorușului plasei, 12 ochiuri de lanț, 1 picioruș lung lucrat în dreptul celui de-al doilea picioruș al plasei (sărim astfel 2 ochiuri ale plasei), 2 piciorușe lungi introducând croșeta pe sub brida ochiului plasei, 1 picioruș lung în dreptul piciorușului plasei, 2 piciorușe lungi introducând croșeta pe sub brida ochiului plasei, 1 picioruș lung în dreptul piciorușului plasei, 5 piciorușe lung introducând croșeta pe sub brida ochiului din colțul plasei. #  Trecem pe cealaltă latură a plasei și lucrăm toată secvența dintre semnele # de la # și apoi repeăm și pe următoarele laturi. La ultima latură vom lucra la sfârșit numai 2 piciorușe lungi în locul celor 5.

Rândul 11 este rândul la care vom lucra florile. Vom lucra pe fiecare latură câte 5 grupe de câte 3 piciorușe super-lungi despărțite prin lănțișoare de câte 12 ochiuri: Aceste grupe de piciorușe le lucrăm trecând croșeta pe sub lănțișorul 12 ochiuri de la rândul anterior. Pentru piciorușul super-lung punem pe croșetă 6 jeteuri (bucle) de ață. După ce am lucrat o floare, lucrăm un picioruș scurt în dreptul piciorului care reprezintă colțul pătratului de la rândul anterior (al 3-lea din grupa de 5 piciorușe care sunt în colț), apoi începem piciorușele lungi de la floarea următoare.

Rândul 12. 2 ochi de lanț și # 3 piciorușe scurte care se scad toate / procedăm astfel: avem o buclă pe croșetă, apoi introducem croșeta prin ochiul piciorușului de la rândul anterior și tragem firul de ață și lucrăm ochiul acum avem pe croșetă 2 bucle, tragem din nou firul prin ochiul următor de jos și lucrăm un ochi și încă o dată tragem firul de ață prin ochiul de jos și lucrăm un ochi, avem acum 4 bucle pe croșetă care le lucrăm toate odată, continuăm cu lucrul petalei cu piciorușe lucrate pe sub lănțișorul de 12 ochiuri de la rândul anterior, astfel: 2 piciorușe scurte, 3 piciorușe lungi, 4 piciorușe lungi-duble, 3 piciorușe lungi, 2 piciorușe scurte. În continuare , între petale, 3 piciorușe scurte care se scad împreună. Lucrăm la fel celelalte 3 petale #. Repetăm modul de lucru dintre semnele # pentru florile umătoare.

Rândul 13. tot conturul mileului se lucrează în piciorușe scurte. Avem grujă să lucrăm picouri din 4 ochi de lanț la mijlocul fiecărei petale.

Tiparul de mânecă şi tipar manşetă mânecă

Desenarea tiparului de mânecă se face pe o coală de hârtie care se poate îndoi.

 Marginea îndoiturii reprezintă mijlocul mânecii. Pentru construirea şi desenarea tiparului de mânecă facem un cadru dreptunghiular care-l însemnăm cu literele ABCD. Linia AB se află chiar pe muchia îndoiturii hârtiei.

-lăţimea AB şi BD este egală cu 1/2 din grosimea braţului iar

-lungimea AC şi CD este egala cu lungimea  totală a mâinii.

În interiorul  acestui cadru, desenăm  o linie ajutătoare peste cele jumătăţi ale mânecii. Măsurăm din punctele A şi C în jos, pe verticală, 15 - 20 cm şi însemnănd locul cu litera E pe verticală AB  cu  şi pe verticala CD cu litera E1. Punctele E şi E1 le unim cu o linie punctată.

 Dimensiunea de 15 cm variază după grosimea mâinii. Această măsură se aplică pentru o grosime a mâinii de 38 - 44 cm. Pentru o grosime mai mare, până la 5o cm, această distanţă poate fi mai mare de 20 cm.

Se desenează mâneca pe jumătate întrucît ambele părţi prezintă părţi comune, de jos până la linia EE1

În cadrul AECE1, răscroitura din faţă a mânecii diferă de răscroitura din spate a mânecii. Se deseneză cele două jumătăţi în acelaşi cadru, iar la decuparea tiparului, când vom dezdoi hârtia vom obţine mâneca întreagă, cu răscroitura faţă şi răscroitura spate a capului de mânecă.

Răscroitura mânecii (capul mânecii);

-unim punctul A cu punctul E1, printr-o linie rotunjită, aşa cum se vede în desenul alăturat, aceasta va fi răscroitura faţă a mânecii;

- pentru răscroitura spate a mânecii: din punctul E1 măsurăm 6 cm pe linia ajutătoate spre stânga, notînd locul cu un punct şi sub linia EE1 coborâm cu 1,5 cm. Unim  punctul A tot cu punctul E1, printr-o linie adâncită în direcţia liniei ajutătoare EE1 ce va trece prin punctul din stânga (la 6 cm) şi coborând sub linia EE1 (la 1,5 cm distanţă), aşa cum se vede în desenul alăturat.

Linia de subraţ laterală: măsurăm din punctul D spre stânga 3 cm şi însemnăm locul cu un punct, pe care îl unim cu punctul E1 printr-o linie oblică mai groasă. 

Linia de  rotunjime a mânecii o construim măsurând, de la orizontala din D, măsurăm 2 cm în sus pe linia de subraţ şi notăm cu un punct, din care ducem o linie uşor rotunjită, pierdută spre punctul B.

Tiparul de mânecă nu conţine rezervă pentru cusături

 şi tivul de jos al mânecii.

Tiparul pentru fața bluzei cu pensă pe umăr

Pentru construirea şi desenarea tiparului pentru faţa bluzei avem nevoie de o coală de hârtie mare de ambalaj pe care vom trasa o linie verticală şi una orizontală formând un unghi drept, pe care îl vom nota cu litera A, în partea dreaptă a hârtiei.




 Desenăm linia verticală de  circa 60 cm şi cea orizontală de aproximativ 30 cm. În cadrul celor două linii vom desena liniile ajutătoare pe baza cărora vom desena tiparul.

Prima linie ajutătoare- ca şi la tiparul pentru spate, aceasta este linia de grosime a taliei. Din punctul A, pe linia verticală, vom măsura lungimea feţei până în talie din care vom scădea răscroitura gâtului de pe tiparul de spate (atâţia cm cât se găsesc pe linia orizontală din punctul A până la răscroitura gâtului), măsuraţi cu centimetrul pe tiparul de spate al bluzei această distanţă şi o scădeți din lungimea feţei: de exemplu dacă lungimea feţei este 5o cm - 8 cm = 42 cm.

A doua linie ajutătoare este linia şoldului, linia pe care vom aplica grosimea şoldului care va fi totodată lungimea tiparului bluzei. Din punctul B măsurăm lungimea din taliepână în punctul cel mai dezvoltat al şoldului ca și la tiparul de spate și însemnâm punctul cu litera C.

Verticala ABC reprezintă mijlocul feţei bluzei.

Pensa din talie: din punctul B măsurăm  pe linia punctată, 7 cm - 9 cm şi  însemnăm locul cu un punct. Această măsură variază de la 7 la 9, în raport de grosimea taliei. Vârful pensei în direcţia şoldului, îl stabilim măsurând 8cm - 10 cm din punctul C spre stânga pe orizontală, tot în funcţie de grosimea şoldurilor şi notăm locul cu un punct. Vârful pensei de sus îl stabilim măsurând din punctul B în sus 9 - 11 cm la distanţă de 8 - 10 cm de verticala AC şi însemnăm locul cu un punct. Unim cele 3 puncte. Adâncimea pensei este de 3 cm, pe care îi măsurăm pe linia punctată din punctul B. Unim  şi aceste puncte şi astfel am construit pensa. În cazul că avem o talie mai subţire în raport cu grosimea bustului şi cere o pensă mai adâncă, construim 2 pense de câte 2 - 3 cm la o distanţă de de 3 - 4 cm una de alta.

Linia de subraţ: uneşte tiparul de faţă cu tiparul de spate de la subsuoară la șold. Această linie se construieşte ca şi la spate, aplicând măsurile de grosime. Partea din faţă a bluzei trebuie să fie mai largă cu 2 cm faţă de spate ( la o jumătate de tipar), aşa cum se face tiparul.

 Pe linia şoldului   măsurăm  din punctul C spre stînga pe linia punctată 1/4 din grosimea soldului plus 3 cm, notăm locul cu un punct.

Pe linia B măsurăm 1/4 din grosimea taliei, plus 3 cm pentru lărgime şi încă 3 cm care reprezintă adâncimea pensei, şi însemnăm cu un punct.
Măsura de grosime a bustului o aplicăm ca şi la spate, cu 4 - 6 cm  mai sus de vârful pensei. În acestă direcţie măsurăm de la verticala AB spre stânga 1/4 din grosimea bustului plus 3 cm şi însemnăm locul cu un punct. Având aceste puncte  în stânga liniei verticale AC, le unim întărind linia. Pe această linie  de subraţ, aplicăm din talie în sus lungimea subraţului  şi însemnăm cu un punct, care indică şi înălţimea subraţului.

Răscroitura gâtului o desenăm măsurînd din punctul A spre stânga  1/6 din grosimea gâtului plus 3 cm şi însemnăm locul cu un punct. Tot din punctul A măsurăm în jos pe linia verticala AC, 1/6 din grosimea gâtului plus 3 cm şi însemnăm locul cu un punct. Unim cele două puncte cu o linie rotunjită- vezi tiparul.

Linia umărului. Înainte de a construi linia umărului, desenăm  o linie punctată ajutătoare nelimitată, care începe la 4 cm mai jos de orizontala A, de la răscroitura gâtului spre stânga. Această linie ajutătoare va indica înălţimea umărului. Ca să construim linia umărului,  desenăm din punctul de sus  de la răscroitura gâtului, spre stânga, o linie oblică, care se întâlneşte cu linia punctată şi este egală cu lungimea umărului tiparului de spate, minus 1 cm, deoarece umărul feţei este mai mic cu 1 cm decât cel al spatelui; când unim faţa cu spatele bluzei, umărul din spate  se susţine (încrețit ușor) pe cel din faţă. Numărul de centimetri, care reprezintă lungimea umărului din spate minus 1 cm, trebuie să se încadreze exact între răscroitura gîtului şi linia punctată de înălţime a umărului.

Pensa umărului: Construim pensa măsurând pe linia oblică de umăr, de la răscroitura gâtului spre stânga 2 - 4 cm (variază în funcţie de conformaţia noastră. adică de poziţia bustului). Din  punctul stabilit trasăm o linie verticală paralelă cu verticala AB, pe o lungime de 20-25-30 cm.

Și această distanţă este în funcţie de conformaţia bustului. Se iau 30 cm în cazul unui bust lăsat şi 20 - 25 cm, în cazul unui bust bine proporţionat. Aceasta  măsura de lungime a pensei se aplică de la umăr în jos, pe linia pensei.

Însemnăm locul de lungime al pensei cu un punct, care va indica vârful pensei, şi unim punctul de lângă gât al pensei cu punctul ei de  vârf, printr-o linie dreaptă. Adâncimea pensei va fi de 8 - 12 cm, în funcţie de mărimea bustului. Măsura  de adâncime a pensei se aplică pe linia umărului, de la punctul de pensă înspre stânga şi însemnăm locul cu un punct. Unim apoi punctul de vârf al pensei cu punctul de adâncime al pensei, printr-o linie oblică plină care o prelungim cu circa 1 cm, în afara liniei umărului. Liniile pensei, cea dreaptă şi cea oblică trebuie sa fie egale între ele, şi de obicei linia oblică se ridică, după cum s-a spus, cu circa 1 cm deasupra liniei umărului, unde însemnăm locul cu un punct.

Întrucât adâncimea pensei cuprinde mai mult de jumătate din lungimea umărului, iar prin închiderea pensei (adică prin cusătura celor două laturi ale pensei) rămâne umărul de numai câţiva centimetri, este necesar să completăm linia umărului. Această completare se face aşezând linia în unghi drept pe linia oblică de pensă, în punctul de înălţime al pensei şi desenăm o linie, de la punctul de înălţime al pensei , de pe linia oblică a umărului, spre stânga. Pe această linie completăm umărul în felul următor: pe noua linie de umăr, aplicăm lungimea umărului din  faţă din care scădem însă, distanţa dintre răscroitura gâtului până la linia dreaptă a pensei.

Răscroitura braţului reprezintă linia pe care  se aplică mâneca, de la umăr spre faţă. Această linie o desenăm unind punctul din stânga, de înălţime a umărului, cu punctul de înălţime a liniei de subraţ, printr-o linie care pe 1/3 din lungimea ei, va fi aproape paralelă cu linia oblică de pensă, iar de aici se rotunjeşte până  la punctul de înălţime a subraţului.

Linia de rotunjire a bluzei, care este linia ei de lungime, o desenăm ridicându-ne de la orizontala punctului C (linia de şold) cu 1 cm în direcţia liniei de subraţ, însemnând locul cu un punct, din care ducem o linie uşor pierdută pe linia orizontală de lungime a bluzei

.