Am cules împreună cu soţul meu sunătoare. Din această lună şi pană în septembrie puteţi culege acestă plantă medicinală miraculoasă. Este o plantă erbacee foarte răspandită, în zona de câmpie până la cea subalpină.
Florile de sunătoare, sunt galbene, grupate în vârful tulpinii şi sunt formate din 5 sapele şi 5 petale. De la plantă se folosesc părțile terminale înflorite. Planta se recoltează în zilele însorite şi uscate. Se usucă la umbră întinse pe ziare sau șervete din pânza. Se păstrează în pungi de hârtie sau săculeți din pânza, în locuri uscate şi întunecate.
Personal folosesc florile de sunătoare pentru ceai sub formă de infuzie. Cu ceaiul de sunătoare poți alunga migrenele, ameliorează stările de depresie cât şi tulburările de somn.
Ceaiul este bun şi în nevralgiile faciale, tulburări digestive, având efect antiseptic şi astringent.
Infuzia de sunătoare este recomandată în afecțiuni hepatice şi dischinezii biliare.
Fiind hipertensivă, fac cure de ceai de sunătoare timp de o lună, bând zilnic câte 3 căni de cei înaintea meselor, întrucât are proprietăți vasodilatatoare. Totodată îmi este de folos în liniștirea tusei şi a astmului bronşic, de care sufăr.
Datorită proprietăților sale, ceaiul de sunătoare este antiseptic, antiinflamator şi antibacterian, fiind recomandat în afecțiuni reumatismale, genitale şi dermatologice.
Sunt o gamă variată de produse din sunătoare: ceaiuri, tincturi, pulberi, vin, uleiuri şi unguente. Se găsesc în farmacii şi la plafar.
Încercați ceaiul de sunătoare şi veți regreta.
Iată cum prepar infuzia de sunătoare: se pune apa la fiert. Într-o cană se pune o lingurită de floare de sunătoare peste care se va turna apa fiartă. Se lasă 5 minute să se infuzeze apoi se strecoară în ceașcă sau cană. Se bea rece, înaintea meselor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu