Motto

"Să trăieşti nu este suficient. Trebuie să ai soare, libertate şi o floricică" H. Ch. Andersen

joi, 23 aprilie 2015

Tipar ie - Bluza, caracteristică a portului popular românesc

 Nu mai este mult şi "Ziua universală a Iei" se apropie. Îmi pare rău, dar cred că nu voi reuși să port în acestă zi ia la care lucrez, dar încerc să lucrez cât pot de mult şi poate o voi termina. Dacă nu, o să mă îmbrac cu ea de "Ziua Recoltei".


În acest timp, de când mă preocupă coaserea iei, am tot citit şi documentat despre acest minunat obiect de îmbrăcăminte esenţial al portului popular românesc. Ultima carte citită este a doamnelor Xenia Nicolau şi Lucia Dinu. Am aflat multe lucruri interesante despre coaserea iilor şi am să încerc să scriu mici amănunte aflate din această carte, despre amplasarea broderiei pe mâneca iei.

Acest obiect de îmbrăcăminte străvechi, cusut cu măiestrie de toate femeile care au trăit pe meleagurile ţării noastre, cu modele deosebite şi forme diferite după portul regiunii respective, ne arată hărnicia şi îndemânarea lor, inspirate de zbuciumul râurilor, unduirea spicelor de grâu, verdele pădurilor.

Ia, cămaşă de zi de lucru sau de sărbătoare, are forme diferite, poate fi lungă să se vadă din fotă sau scurtă, ciupag. Mâneca este lungă, largă sau strânsă pe bentiţă. Modelele broderiei cât şi modul de a le croi,  sunt diferite de la o regiune la alta. Ia se confecţionează din pânză albă, pânză de bumbac, de in sau cânepă ţesută în război. A fost foarte dificil, pentru mine, alegerea pânzei. Se recomandă pânza topită "Căluşar" alb, de la  Fabrix.ro, care poate livra materialul fără a condiţiona metrajul.
La confecţionarea iei trebuie să ţinem cont de lăţimea materialului: la o lăţime de 1,50 m este suficientă o lungime de 1,50 m, 75 cm pentru faţă şi spate şi 75 cm pentru mâneci. Se vor croi două lungimi pentru faţă şi spate. Pentru lăţimea celor două părţi se ia circumferinţa bustului la care adăugaţi maxim 20 de cm (de exemplu, dacă circumferinţa bustului este 107 cm plus 20 cm rezultă 127 cm, deci faţa şi spatele bluzei  vor  avea lungimea de 75 cm cu o lăţime de 63,5 cm. Lungimea mânecii se măsoară de la gât, peste cot (mâna îndoită) până la jumătatea palmei. Croim două bucăţi pentru mâneci, cu lungimea de 7o cm şi lăţimea de 60 cm. Se vor mai croi 2 pătrate cu latura de 10 - 12 cm pentru clini sau pave, pentru subraţe. Aceşti clini se pun pentru a da lejeritate mânecii. La ie nu se face răscroitură la gât, totul se lucrează pe fir drept. De aceea trebuie scoase fire înainte de a croi bluza şi apoi tăiaţi cu foarfeca pe firul scos. Odată croită ia, se tiveşte fiecare  parte din cele 4 bucăţi mari şi cele 2 pătrate mici, cu tivuri înguste sau cu găurele, pentru ca să nu se destrame şi apoi se începe lucrul.
Cea mai frumoasă piesă a bluzei este mâneca, unde modelul este mai complicat şi bogat.
Partea superioară a mânecii este altiţa, o bandă în sens orizontal, de la care pornesc în jos rândurile verticale, râurile. Altiţa va avea o lăţime de maxim 20 de cm şi este despărţită de râuri printr-un rând de  şabac, care va avea o lăţime de 4-5 cm. Altiţa este o îmbinare de mai multe motive variate şi artistic aranjate. Înainte de a începe lucrul la altiţă, fixaţi locul altiţei astfel: măsuraţi distanţa, de la gât la umeri (apox. între 10 -12 cm) si apoi această distanţă o veți lăsa în partea de sus  a mânecii până la altiţă. Lateral se vor lăsa 6 - 8 cm după cum indică modelul, ca să fie terminat la fel şi într-o parte şi cealaltă.
După ce fixaţi locul, puteţi începe brodatul altiţei.
Altiţa este împlinită de şabac, lucrat cu bumbăcel alb. Pentru şabac, fixaţi distanţa de la margini ca  la altiţă şi pe o lăţime de 4 - 5 cm în sens vertical. Se poate lucra şi încreţ, pe aceleaşi dimensiuni.
Şabacul sau încreţul desparte altiţa de râurile verticale.Şabacul este ajurul, găurele ornamentale făcute în pânză prin scoaterea firelor şi brodarea celor din bătătură; bluză cu şabace.
Râurile pe mâneca iei, vor fi 3 - 4, după cât sunt de laţi. Dacă vom avea 4 râuri, se vor pune câte un rând la capetele alţiţei, stânga şi dreapta, iar celelalte două între cei doi, la distanţe egale. Dacă mâneca este largă, se va garnisi cu model, de aproximativ 3 - 4 cm. Dacă se montează pe bentiţă, râurii se lucrează pană la marginea mânecii lasând 2 - 3 cm după care se montează bentiţa.
 Broderia feţei, este mai simplă decât broderia  mânecii.  Drept la mijloc pe fir drept se lasă loc pentru gura bluzei, La stânga şi dreapta, la o distanţa de 2 - 3 cm se vor lucra râuri înguste (unul mai îngust şi altul mai lat) sau unul singur.
Pe mijlocul feţei, de o parte şi alta a gurii cămăsii se vor lucra râurile de la mânecă, la aceeaşi distanţă de la marginea de sus a pânzei ca şi la mânecă, iar jos se opreşte în talie. Totul depinde de modelul ales şi zona geografică preferată.
Spatele se lucrează ca si faţa, fără tăietura gurii cămaşii. Modelul poate fi mai simplu..
Încheiatul  iei: fiecare parte fiind tivită cu găurele, nu ne rămâne decât să  prindem părţile una de alta, inclusiv pavele sau clinii la subraţe. Părţile se vor prinde prin cheiţe. Cheiţele se pot lucra cu acul sau croşeta (igliţa). Pentru a lucra cheiţele se vor însăila amândouă părţile (faţa şi spate) pe o hârtie îndoită în 4, având grijă să nu ramână spaţiu liber între tivuri şi să nu fie o parte mai întinsă decât cealaltă. Cu aţă de aceaşi culoare folosită în brodarea râurilor, se va lucra punctul pe muchie, în zig-zag, unind cele două părţi. La sfârşitse scoate hârtia şi ia rămâne încheiată. Modelele de cheiţă diferă, depinde ce alegeţi. Cheiţele se pot lucra şi cu croşeta. În acest caz nu se mai însăilează părţile pe hârtie. Se încheie părţile din spate şi din faţă până la subraţ, unde se va prinde micul pătrat (clin sau pava), croit şi tivit şi el cu găurele, astfel: o latura  se prinde de faţă, una de spate şi 2 laturi de mânecă. Mai departe  se continuă încheierea cu cheiţe, o parte de sus a mânecii se încheie de spate şi o parte se încheie de faţă. Se va termina încheiatul cu bentiţa de la gât.

La gât,  dacă se montează pe bentiţă, aceasta se lucrează separat cu râuri înguste. Gura cămăşii se taie pe fir drept, cât vrei de lungă, se tiveşte, se pot face găurele (ajur) sau se poate face o garnitură cu croşeta,  cu aceaşi culoare de aţă  ca la râuri.

 Încreţitul, iei la gura cămăşii: cu aţă tare, lungă cât măsoară cele 4 părţi ale iei unite, faci nod si începeţi lucrul la gura cămăşii.Se va lucra cusătura înaintea acului pe fir cu puncte egale de 1 cm, de la un capăt la celălalt, laşi firul şi tot aşa lucrezi 6 rânduri. Tragi toate firele odată de la unul din capete şi formaţi creţi perfect egali pe care apoi îi vei aranja cu acul ca să ia direcţia verticală. Se va lucra
încreţul după modelul ales. După ce aţi lucrat încreţul, se trag firele orizontale care v-au servit numai la formarea încreţurilor şi întinzi uşor cu grijă încreţul care se lărgeşte luând  forma modelului lucrat.Termini ia cosându-i bentița, de care se atârnă 2 ciucuri legați  de un șnur răsucit din aţă de aceeaşi culoare.
Faţa iei la care lucrez


.

2 comentarii: