Saramură de peşte - Buna Vestire

Saramură de peşte

După ciorba de peşte, bine înţeles că trebuie pregătit şi felul doi de mâncare pentru o zi importantă .

Din trunchiurile peştilor folosiţi la prepararea ciorbei, pregătesc o saramură de peşte.

Trunchiurile de peşte se feliază, se sărează, se ung cu ulei şi se frig pe grătar sau grilul aragazului.

Saramura se pregăteşte cu apă caldă, ulei, ardei iute tăiat mărunt, 2- 3 căţei de usturoi, o crenguţă de cimbru şi 2- 3 roşii sau suc de roşii. Se lasă să fiarbă şi se adaugă peştele fript, continuînd fierberea încă 5 minute.Se adaugă verdeaţa tocată mărunt.

Pui cu ciuperci

Un preparat simplu, dar foarte gustos ce poate fi mâncat la prânz sau cină.

Pentru acest preparat avem nevoie de următoarele ingrediente:

1 pui sau 2 piepţi de pui

3 - 4 căţei de usturoi

 ulei, unt

3  roşii decojite

2 linguri cu pastă de roşii

4 ciuperci mari

1 lingură de cimbru verde tocat sau uscat

2 linguri  smântână 

2 ouă

sare, piper

pătrunjel verde tocat

Se tranşează puiul sau pieptul, se spală, se usucă cu seveţele se hârtie, se sărează şi piperează. Se prăjeşte pe toate părţile în 3 - 4 linguri de ulei încins.

Se toacă mărunt usturoiul şi se căleste cu o lingură de ulei încins câteva secunde, se pune cimbrul, roşiile tăiate cuburi şi pastă de roşii. După câteva minute se stringe cu 1/2 ceaşcă cu apă. Se fierb până sa îngroşat puţin sosul. Se toarnă sosul într-un vas termoizolant sau Yena, uns cu puţin unt sau ulei. Aşezăm bucăţile de pui. Ciupercile, curăţate, tăiate felii sau cuburi se  călesc cu 2 linguri de ulei până se înmoaie  şi zeama lăsată de ciuperci a scăzut.

Punem ciupercile peste bucăţile de pui.

Caşcavalul ras se amestecă cu smântâna, gălbenuşurile, sare şi piper, se toarnă peste bucăţile de pui şi ciuperci.

Se introduce tava în cuptor şi se lasă pănă se rumeneşte.

Se serveşte cu cartofi natur, stropiţi cu unt, piper  şi asezonaţi cu pătrunjel verde tocat mărunt,

Eu am pregătit din restul fripturii de pui rămase de la masa de duminică.

Supă cremă de legume - însoţită de crutoane aromate

Nimic nou, toate gospodinele știu să facă o supă cremă de legume. Dar poate încercați şi rețeta mea. Iată ce legume am pus: 2 morcovi, 2 rădăcini de pătrunjel , 2 de păstârnac, o țelină potrivită, o sfeclă  roșie mijlocie, 2 dovlecei,  o gulie, 2 cepe, un cartof mai mare, 2 - 3 roşii, un ardei gras galben, un adei roşu capia, 3 căței de usturoi, ulei, cimbru, rozmarin, piper și sare.

Pătrunjel verde tocat pentru aromatizare.

Toate legumele se curăţă, se spală sub jet de apă rece și se taie în cuburi de mărime potrivită. În oala de supă se adaugă 3 linguri de ulei în care se vor căli toate legumele.  Când s-au înmuiat bine se adaugă 2 litri de apă fierbinte. Se continuă fierberea până când toate legumele sunt bine fierte.

Se scurg de zeamă, se pasează foarte bine  cu blenderul. Se subțiază crema de legume cu supa rezultată din fierberea lor, până la consistența dorită. Se  mai fierbe 1- 2 minute, se potrivește de sare, se  pune pătrunjelul verde  şi se oprește focul. 

 Supa se servește cu crutoane aromatizate. Se filează pâinea mai veche, se taie în cuburi de mărime potrivită. 3 căței de usturoi  o legătură de pătrunjel verde, 2 linguri de ulei de măsline și sare,  se toaca în blender până obținem o pastă pe care o turnăm peste cuburile de pâine. Se amestecă bine ca toate bucățelele de pâine să fie îmbibate cu acest amestec, Se așează pâinea într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se introduce tava la cuptor. Se coc aproximativ 20 de minute până se rumenesc frumos.

Crap pe pat de cartofi la cuptor

 Nici-o masă fără pește.....

I - 1.5 kg pește, 4 -5 roşii, 1 căpățâna de usturoi, un ardei gras roşu sau un ardei capia, o ceapă mare, 4 - 5 cartofi mari, 1 legătură  mărar verde, una legătură pătrunjel verde, o crenguță de cimbru verde sau uscat, ulei, sare, piper şi 1/2  pahar cu vin alb.

Se spală peștele, se curăţă şi se porționează, Capul şi coada se păstrează pentru un borș. Peștele se șterge de surplusul de apă, se sărează şi piperează. Cartofii se curăţă se spală, se taie rondele şi se fierb aproximativ 6 - 7 minute, se scot şi se scurg de apă. Roșiile se spală şi se taie felii rotunde. Ceapa se curăţă şi se taie solzişori, ardeiul se taie felii subțiri. Într-o tavă se pune jumătate din ulei, se adaugă un strat de cartofi, roşii, ceapă şi ardei. o parte din verdeața tocată mărunt şi se presară cu sare şi piper..Se așează pestele şi se acoperă cu un ultim strat de roşii. Se adaugă restul uleiului şi se stropește cu vin. Se introduce tava în cuptor la foc potrivit. Când roșiile de deasupra au început să se rumenească, se scoate tava se pune usturoiul pisat ca pentru mujdei crenguța de cimbru. Se introduce tava în cuptor unde se mai lasă 5 - 8 minute.

Se servește cald sau rece.



Poftă bună!!!!!

Plantele aromatice și medicina naturistă

Așa cum am scris, francezul Pierre Francois de la Varenne este primul revoluționar în gastronomie care a folosit plantele aromatice locale  înlocuind condimentele exotice.

Dar plantele aromatice, condimentele, au un rol bine cunoscut nu mai în gastronomie, ele fiind folosite încă din cele mai vechi timpuri și ca plante cu efecte terapeutice în medicina naturistă.

Ce stiți despre:

 TARHON (Artemisia dracunculus sau Artemisia glauca)

Tarhonul  este o plantă perenă, cu frunze lanceolate întrebuinţată drept condiment. Se folosesc frunzele verzi, uscate și mărunțite.

Tarhonul este cunoscut și sub numele de  Iarba dragonului și este folosit în bucătărie ca plantă aromatică la prepararea mâncărurilor pe bază de carne de pui, fructe de mare, legume, brânză, orez și diverse sosuri (sosul Bearnaise, sosul tartar sau sosul hollandaise).

Conservarea tarhonului se face prin uscare în locuri aerisite și umbroase, fiind depozitat în borcănele sau punguțe de pânză, sau murat în oțet (saramură  de oţet, apă, sare și  puţin zahăr).

Învelit în hârtie și pus în pungi de plastic cu găurele, păstrat în frigider, rezistă 4 - 5 zile în stare proaspătă.

Dar tarhonul nu este numai un condiment, el este și o plantă medicinală, având efecte curative, fiind folosit în medicina naturistă mai ales în afecțiuni digestive, dischinizie biliară, calmant pentru migrene, în caz de displidemie, conține mult potasiu, substanţe care au capacitatea de a combate bacteriile, în  tulburări de creştere.

În tulburările de creştere se face următorul oțet medicinal:

 -10 linguri de frunze, uscate sau verzi;

 -40 linguri de oțet de mere și miere.

Se lasă la macerat 2 săptămâni după care se filtrează. Se administrează 5 lingurițe înainte de fiecare masă.

Lichior din frunze de tarhon: se face un sirop din 200 g zahăr și 1/2 litru de apă. Când s-a răcit se adaugă 1/2 litru alcool de 45 grade și un pumn de frunze și tulpini de tarhon. Se lasă la macerat 45 de zile. Se fitrează.

În cazul colicilor intestinali se consumă un pahărel din acest lichior.

       

CIMBRU

Cimbrul  de grădină (Satureja hortensis), este cunoscut încă din Evul Mediu și își are originea pe țărmurile europene ale Mării Mediterane.

Este folosit în gastronomie pentru aromarea diferitelor mâncăruri de legume, dar și la prepararea cărnii de porc, vânat, la prepararea sarmalelor, cărnaților, micilor etc. De asemenea este folosit la conservarea murăturilor și a verzii.

Cimbrișorul (Thymus Serpyllum), nu trebuie confundat cu cimbrul de grădină. Crește spontan în România și este cunoscut și sub numele de iarba cucului, e tipic pajiștilor alpine din Carpați și este folosit în medicina naturistă la prepararea ceaiurilor contra răgușelii, a laringitei și a tusei rebele. Totodată este și un bun condiment.

Cimbrul de câmp (Thymus Vulgaris), are flori albe sau roșii -purpurii și frunzele foarte aromate. În Evul Mediu simboliza curajul și era folosit ca tratament pentru simptomele psihiatrice sub formă de infuzie.

Cimbrul de grădină pe lângă faptul că este o plantă condiment are și calităţi dar și efecte medicinale. Este bogat în acizi grași și antioxidanți. Infuzia de cimbru are efecte antiseptice, este un bun expectorant, tratează bronșita, astmul bronșic, tusea, dischiniziile biliare, sciatica și reumatismul.

Primăvara ceaiul de cimbru combate anemiile, viermii intestinali și infecţia cu Giardia lambita.

Ceai de cimbru - 2 linguriţe de cimbru la 250 ml apă clocotită. Se bea câte 2 căni pe zi timp de o săptămână.

MĂRAR (Anethum graveolens)

Mărarul este o plantă condiment anuală, cu viaţă scurtă, dar cunoscută ca fiind elixirul tinereţii  şi înfloririi spiritului, trupului şi minţii.

Acum 5000 de ani egiptenii foloseau mărarul pentru alungarea spiritelor rele, iar în documnetele antice sunt menţionate efectele medicinale ale mărarului.

În gastronomia europeană şi indiană mărarul este folosit proaspăt sau uscat pentru aromatizarea salatelor, sosurilor, fripturilor cât şi a dulceţurilor şi lichiorurilor. Dar pe lângă aromatizarea mâncărurilor, frunzele şi seminţele de mărar sunt folosite în medicina naturistă, fiind bogate în vitaminele C, B1, B2 şi PP, fier, calciu şi fosfor.

Din frunze şi seminţe de mărar se fac ceaiuri, tinctură, pulbere sau macerat. Ceaiul de mărar este recomandat ca un bun diuretic, în stările depresive, insomnie, tulburari digestive, întărind unghiile.

Infuzia de mărar este recomandată în eliminarea gazelor intestinale, diminuarea crampelor şi este un bun antiseptic intestinal.

Pulberea de mărar se obţine prin  măcinarea în râşniţă a inflorescenţei şi a seminţelor de mărar.

Tinctura de mărar se obţine din 3 linguri de pulbere de mărar amestecate cu 250 ml alcool de 50 grade. Se tine la macerat 8 zile, la loc întunecos, apoi se filtrează. Se adminstrează câte o lingură de 2 ori pe zi. Înainte de a înghiţi se ţine sub limbă 10 minute, tratamentul durând 21 de zile.

Fiind un bun diuretic, infuzia de mărar este recomandată în cazul retenţei de apă, a surplusului de greutate, acționând asupra depunerilor în zonele celulitice.

SCHINDUFUL (Trigonella foenum graecum)

Schinduful, denumit şi fân grecesc, este o plantă erbacee. La noi se poate întâlni în sud - estul  județelor Brăila și Constanța.

Întreaga plantă emană un miros puternic, uşor asemănător cu leușteanul.

Semințele de schinduf, măcinate, au o aromă puternică și un gust dulce-amărui, ce amintește de zahăr ars.

În toate țările meditareneene şi din Orient, plantele tinere dar și semințele uscate şi măcinte sunt folosite în alimentație pentru aromatizarea și condimentarea unor preparate culinare.

Cunoscut încă din antichitate pentru efectele benefice, schinduful era un apreciat întăritor al organelor sexuale.

Semințele conțin mucilagii, albumină, hidraţi de carbon, săruri de fier, magneziu și fosfați, precum şi saponină steroidică ce ajută la producţia de hormoni sexuali. Este cunoscută ca plantă a tinereţii eterne.

Se găseşte în toate magazinele specializate în plante aromatice şi medicinale.

Semințele se râșnesc până se obține o pulbere. Se râșnește cu 10 minute înainte de folosire.

Ceaiul se prepară din 2 linguri pulbere la o cană de apă fierbinte.Se lasă 20 de minute, se filtrează și se consumă înainte de mesele principale.

Are efecte în cazurile de sterilitate, glicemie şi colesterol crescut.

Cataplasmele cu schinduf sunt recomandate în cazul ulcerelor varicoase, eczemelor cu sau fără mâncărimi.

Prepararea cataplasmelor:

-2 lingurițe de pulbere amestecate cu puțină apă, să se obțină o pastă ce poate fi întinsă. Se mai poate adăuga o linguriță de pulbere de mentă pentru ai da un efect răcoritor.

Orice tratament pe bază de plante medicinale are nevoie de avizul unui specialist în domeniu.

Şniţel din piept de pui cu garnitură "tort de cartofi prăjiţi"

  Sună ciudat, dar de această garnitură, mi-am amintit zilele trecute, o făcea bunica mea. Este simplă dar mie îmi plăcea foarte mult când eram mică şi iată că o pun pe blog, în amintirea ei.









- Un piept de pui, dezosat şi feliat (mie îmi ies 6 şniţele, înainte de a-l felia, îl fasonez şi-l introduc 10 minute la congelator, apoi pot să-l feliez foarte bine);
- caşcaval ras (pe răzătoarea cu găuri mici);
- l ou mare sau 2 mai mici;
- făină;
- pesmet;
- sare;
- piper;
- cimbru;
 -ulei pentru prăjit.

 Bucăţile de piept de pui le pun între 2 folii de plastic şi le bat uşor cu ciocanul de şniţele, le piperez uşor, presar un  praf de cimbru şi sare.

Făina şi caşcavalul ras le amestec şi taptez fiecare bucată de şniţel, apoi le dau prin oul bătut cu un praf de sare,  prin pesmet şi le prăjesc în uleiul încins  4 - 5 minute pe fiecare parte.
 Le scot pe hârtie absorbantă (prosop de hârtie) şi le ţin acoperite la cald.





 Tortul garnitură


1 kg. de cartofi, curăţaţi şi feliaţi, se prăjesc, în mod obişnuit, când sunt gata, se scot din tigaie.
Într-o cratiţă smălţuită de 2 kg sau o altă cratiţă cu peretii mai înalţi unsă bine cu unt pe fund şi pe pereţi, apoi pusă pe foc să se încingă, adăugăm cartofii iar peste ei turnăm 4-5 ouă bătute cu puţină sare, ca pentru omletă. Răsucim încet cratiţa, pentru ca oul să se prindă de jur împrejurul cartofilor. Se lasă să se coacă ca orice ompletă (sau clătită). Când este gata se pune o farfurie deasupra si se răstoarnă ca blatul unui tort.
 Se taie ca şi tortul şi se pune pe farfurie lângă sniţel.
Se serveşte cu salate de roşii, de ardei copţi, de varză albă sau roşie, ori alte salate.

Pofta bună!!!!

Saramură de ştiucă - Nostalgie

Spun nostalgie, deoarece primii ani 13 ani ai căsătoriei mele sunt strâns legaţi de meleagurile dobrogene, mai bine zis de oraşul Tulcea. Frumosul oraş, port la Dunăre, aşezat pe 7 coline, poartă numele de Tulcea de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. În centrul oraşului  se înalţă maiestuos statuia lui Mircea.

Tulcea este  denumit şi Oraşul  la Porţile Deltei Dunării.

Aici am învăţat să pregătesc peştele în nenumărate feluri, borş de peşte pescăresc (de la oamenii deltei), peşte la proţap, saramură de peşte şi altele. De la prietenele mele  dobrogence am învăţat să fac ştiuca umplută, crap la cuptor, scordolea de peşte sărat,chifteluţe de peşte şi multe alte bunătăţi.

Acum am să vă arăt cum fac eu saramura de ştiucă:

 Peştele - ştiuca se curăţă de intestine şi branhii, însă nu şi de solzi apoi se spală. Se şterge foarte bine cu un şervet de hârtie. Fiecare peşte de crestează  (ca în pozele alăturate). Pe grătarul încins se pune un strat de sare .Când sarea s-a înfierbâtat, se pun peştii unul lângă altul, lăsându-i să se rumenească, apoi se întorc pe partea cealaltă. Totodată, pe grătar se pun la copt şi câteva roşii.

Când peştii s-au copt, se scot, se pun pe un tocător de lemn şi cu un cuţit se îndepărtează sarea şi solzii.

Între timp într-o cratiţă pe foc, se pune apă la fiert în care se adaugă roşiile coapte şi tocate,un ardei gras taiat feliute, ardei iute verde sau roşu tocat mărunt, 5-6 căţei de usturoi tocaţi, cimbru, puţin piper şi o lingură de ulei. Când clocoteşte se adaugă peştii curăţaţi şi se lasă să dea in câteva clocote. Sare se adaugă numai dacă este nevoie.

Se pune pătrunjel verde fin tocat.

SALATĂ "PANAŞATĂ" - (asortată)

    Nu sunt un Master Chef, dar doresc să vă împărtăşesc unele dintre preparatele pe care le fac eu.

    Fiind sezonul salatelor, m-am gândit la o salată pe care nu am mai făcut-o de mult.

      Iată în ce constă:                                    

                                                                   Ingrediente:


  - 4 - 5 ouă fierte  (răscoapte);
  - 500 g fasole  uscată sau 2 cutii cu fasole boabe;
  - 1 foaie de dafin;
  -  4  - 5 boabe de piper;
  - piper măcinat;
  - sare;
  - cimbru;
  - 2 roşii;
  - 1 castravete  (poate fi murat);
  - câteva măsline;
  - 4 - 6 căţei de usturoi;
  - ulei de măsline;
  - mărar verde;

       Se fierbe fasolea în apă cu sare, cimbru , piper boabe, o foaie de dafin şi 2 - 3 căţei de usturoi. Când este fiartă se strecoară, se spală în apă rece,  se pune într-un castron şi se amestecă cu uleiul, piperul măcinat, usturoiul pisat bine si mărarul fin tocat.

Ouăle se fierb  (timp de 10 minute), apoi se ţin în apă rece (ca să poată fi bine curăţate de coajă), se curăţă de coajă, se taie rondele egale, potrivit de groase (eu am fiert ouă de prepeliţă pentru că le aveam în frigider).

   Se aşează fasolea cu mirodeniile în mijlocul farfuriei şi se ornează de jur împrejur cu feliile de castravete, rondelele de ou, măsline şi felii de roşii.

 După gust se pot intercala feliuţe de salam. şuncă, etc.



Carne de pui la cuptor

       Nimic nou pentru voi, toate gospodinele fac pui la cuptor, dar iată cum fac eu:

    - carne  de pui, pulpe şi aripioare (câte doriţi)

    - 1 linguriţă sare

    - 1 linguriţă piper;

    - 1 linguriţă cimbru;

    - l linguriţă boia dulce;

    - o cană cu bere (blondă sau neagră)

   -  un vârf de cuţit rozmarin pisat

   -o legatură de usturoi verde (sau 2-3 căţei de usturoi).

     Toate  ingredientele (mirodeniile) le pun într-un castron, apoi torn berea şi le amestec bine.

     În acest  amestec introduc pe rând bucăţile de pui şi le asezonez, să se prindă mirodeniile pe ele.

     Castronul cu carnea îl ţin în frigider aprox. 15-20 minute.

     Trag la tigaie cu puţin ulei, toate bucaţile de pui.

     Aşez bucăţile într-o tavă de teflon şi torn peste ele sosul din castron şi câteva fire de usturoi verde tocat mărunt.

                                                           

Tava cu friptura pregatita pentru a fi pusă în cuptor

Când sunt gata le scot din cuptor, acopăr tava cu folie de staniol şi le las 5-10 minute să-şi tragă sufletul.

Se servesc cu diferite garnituri şi salata.

Poftă mare !!!!

Noutăţi din grădină - Răsadul de cimbru si agrişul

Iată că se instalează vara... După câteva săptămâni ploiase , a venit căldura..
 "Micul grădinar - tataie" - cum îi spun nepoţii, a trecut la treabă.

Apus deja răsadurile de cimbru.

Dimineaţă când am udat grădina, minune ... mulţi trandafiri au înflorit, bobocii pe tijele lor înalte  şi viguroase au plestit şi petalele  catifelate  zâmbesc sub razele calduţe ale soarelui de dimineaţă.         Sunt încântată de frumuseţea şi parfumul lor. Trandafirul, floarea mea peferată, este foarte elegant dând grădinii o mare nobleţe.
Pozele de mai jos vă vor convinge, că sunt frumoşi.

               

Tot în grădina noastră mică, acum 4 ani am sădit un cocăz roşu, care era mic şi firav. Acum este plin de ciorchini. Agrişul roşu, ca şi cel negru, este un foarte bun medicament, fiind recomandat în obezitate, digestia lentă şi bolile de piele. Din fructele lui fac dulceaţă şi suc. Frunzele uscate le păstrez pentru ceai.

Avem în grădină şi salată creaţă.