Motto

"Să trăieşti nu este suficient. Trebuie să ai soare, libertate şi o floricică" H. Ch. Andersen
Se afișează postările cu eticheta fir drept. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fir drept. Afișați toate postările

luni, 15 decembrie 2014

Să confecţionăm o ie măsura 44 - 48


Într-o postare anterioara am explicat confecţionarea unei bluze tip ie pentru fetiţe. Acum am să vă exemplific modul de executare a tiparelor, citirea unui tipar, aşezarea tiparelor pe material, croirea părţilor componente ale bluzei tip ie.





Aceste măsuri sunt pentru mărimea 44 - 48.
Tiparul de spate şi cel pentru faţă se vor executa ca şi  tiparele clasice care au fost explicate în postările anterioare. Pentru tiparul de spate (care reprezintă jumătate din întregul spate al bluzei) se va desena din colţul stâng al hârtiei, iar în partea dreaptă a hârtiei, respectiv colţul drept, se va desena tiparul pentru faţă, care reprezintă şi acesta doar jumătate din faţa bluzei.
Tiparul de mânecă se va desena întreg.
Tiparele se vor desena ca în figura alăturată.

Pe fiecare tipar se găsesc indicaţii scrise cu denumirile liniilor (de cusături) care mărginesc fiecare tipar.


După ce ne-am pregătit tiparele, pregătim materialul pentru croit.
Înainte de a croi, materialul trebuie controlat dacă toate capetele sale sunt tăiate pe fir drept. În cazul că nu sunt, se scoate un fir din marginea ţesăturii, pe lăţime, se taie apoi cu foarfeca pe fir, îndepărtând astfel capătul care era tăiat strâmb (piscul). Dacă totuşi materialul cade strâmb când este aşezat pe masa de croit, pentru a îndrepta firele, se apucă cele două colţuri ale materialului, unde unghiurile sunt mai puţin ascuţite şi se întinde de o parte şi de alta (e bine să vă ajute cineva), până se obţin unghiuri drepte în toate cele patru colţuri. Materialul se aşează pe masa de călcat şi se calcă cu o cârpă umedă, pentru a fixa drept firele. Înainte de aşezarea tiparelor trebuie să  aflăm care este firul  de lungime şi care este firul de lăţime. Dacă materialul nu are o margine ţesută mai dens (din fabrică), care indică firul de lungime, atunci putem să aflăm care este firul de lungime astfel: întindem între degete marginea materialului şi dacă observăm că ţesătura se întinde atunci aceasta este lăţimea, în caz că nu cedează, ea reprezintă lungimea.

Tiparele se decupează pe liniile de contur şi se aşează  pe materialul pliat în două. Muchia de îndoitură a materialului reprezintă mijlocul spatelui şi respectiv mijlocul feţei. Tiparele se fixează în ace cu gămălie, pentru ca atât tiparele, cât şi materialul să nu se deplaseze în timpul croitului  (fig.1).
Apoi, se  va trece la croit.
Pentru croit folosim foarfecă cu braţe lungi, iar vârful rotunjit al foarfecului se va ţine sprijinit de masă. Nu deplasaţi materialul în timpul croitului, ci vă deplasaţi voi în jurul mesei. Marcaţi cu un creion literele ce marchează punctele de asamblare a mânecilor. Marcaţi cu un fir de altă culoare mijlocul spatelui,al feţei şi al mânecii.












joi, 17 iulie 2014

Scoaterea unui tipar şi croirea unui obiect vestimentar.



Dacă dorim să scoatem un tipar după un obiect de îmbrăcăminte care ne-a venit foarte bine, ne-a plăcut modelul şi este scos din uz, procedăm în felul următor:
- pe obiectul după care dorim să scoatem tiparul, dăm mai întâi semne cu ață de însăilat, de altă culoare decât materialul, la mijlocul feței şi spatelui, de sus în jos, iar apoi dăm semne de întâlnire pe linia cusăturilor din loc în loc, pentru a putea imprima corect părțile croite după tiparul copiat, precum şi firul drept al părților componente ale obiectului;
- după ce am dat toate semnele, descoasem obiectul şi călcăm uşor bucățile, fără a descălca complet fostele cusături;
- folosim coli de hârtie pentru fiecare parte componentă a obiectului;
- cu ajutorul ruletei sau ace cu gămălie, marcăm semnele fostelor cusături, stabilim pe hârtie şi semnele de întâlnire a cusăturilor, semnele de mijloc ale spatelui, ale feței, pensele la bluze, fuste sau pantaloni.
Ruleta imprimă pe hârtie semnele cusăturilor conturate.
Dacă nu avem ruletă, prindem des cu ace cu gămălie de-a  lungul semnelor, având grijă să prindem şi obiectul de hârtie. Apoi întoarcem hârtia pe dos cu obiectul prins de ea şi cu ajutorul unui creion conturăm tiparul de-a lungul acelor.


 ATENŢIE!!!!

-  Înainte de a pune pe hârtie părțile componente ale obiectului, trebuie să dăm semne cu ață pe material, de-a lungul firului drept, în lung şi lat.
Este necesar să însemnăm pe hârtia pe care copiem, direcția firului drept al obiectului prins în ace, însemnând aceste semne cu ruleta sau cu ace, de-a lungul aței care marchează direcția firului drept.
De obicei, mijlocul feței şi spatelui indică firul drept, în lung.
În schimb, dacă obiectul a fost croit în verif (în diagonală), este necesar să desenăm diagonala materialului dintr-un colț, ca să stabilim firul în verif al materialului de croit. Așezăm tiparul cu semnul care indică firul de verif (de exemplu: linia de mijlocul feței), pe firul de verif al materialului de croit.
fig.2







Este obligatoriu sa stabiliți firul drept pentru croirea corectă a părților componente ale obiectului, pentru ca obiectul lucrat să cadă bine pe corp şi să nu prezinte defecte greu de corectat.
Se copiază pe hârtie tiparul desfăcut pe semnele cusăturilor şi nu pe conturul lor care cuprinde și rezervele pentru croit.
Linia cusăturilor uşor descălcate formează tiparul copiat.






Fig.2 Materialul de croit pe care am stabilit firul drept și firul în verif ale materialului.


fig.3
Fig.3. Aplicarea tiparului pe materialul de croit.
fig.3 a



















Tiparele copiate sau nou desenate  se decupează pe liniile de contur, şi se așează pe materialul pliat în două cu  faţa materialului în interior, începând cu cele mari , iar în locurile rămase libere se pun tiparele mici ( cordoane, bieruri pentru finisat  etc.) Tiparele se vor fixa cu bolduri, prinzând ambele părți ale materialului, pentru ca atât tiparele cât şi materialul să nu se deplaseze în timpul croitului. Se croiește fiecare piesă  lăsând în jurul fiecărui tipar o rezervă de 2 cm pentru cusături şi de 5 cm pentru tivuri.(fig.4)
În dreptul fiecărei pense se lasă un triunghi pentru a vă permite  după probă să mutați pensa dacă este nevoie.
După ce a-ţi croit fiecare piesă, lăsați tiparele prinse cu ace cu  gămălie, pentru a putea să trageți contururile tiparelor. Este obligatoriu trasarea contururilor tiparelor, deoarece numai așa veți fi sigure de exactitatea şi ușurința îmbinări obiectului croit.                                                                                                                                                                                                                                                   fig.4
fig.5
Pe partea unde este prins tiparul, trageți contururile cu ajutorul unei rigle, apăsând bine, astfel ca materialul să nu se deplaseze sub vârful creionului sau al cretei. Pe aceste linii de contur se dau semne largi sau cu ruleta, cu ață de altă culoare, contrastantă cu fondul materialului.(fig.5)

 Se îndepărtează tiparul şi aceste semne largi se vor tăia cu foarfeca.(fig.6)
 După efectuarea acestor operațiuni la toate părțile componente a vesmântului, se trece la asamblarea părților componente ale obiectului, urmărind liniile de contur (semnele largi) pe unde se însăilează. Se pregătește obiectul de probă.
Voi continua cu o postarea privind proba şi confecționarea îmbrăcămintei.


                                                                                                                                                                                               
fig.6